Mai usor cu deontologia pe scari! De data asta, farmacistul!

Am intrebat deunazi un farmacist diriginte dintr-o farmacie de lant ce si-ar dori de la colegii lui sa stie si sa faca cel mai mult/bine. Pentru ca il cunosc de ceva vreme mi-a raspuns franc. „Sa fie in stare sa implementeze cat mai bine promotiile pe care lantul de farmacii le are in ziua sau saptamana respectiva. Sa poata recomanda cat mai multe produse (OTC/suplimente) cat mai multor pacienti. Imi pare rau, stiu ca nu este deontologic dar astea sunt conditiile…”

Asta m-a intristat.

Insa pentru ca a mentionat deontologia, am incercat sa vad despre ce este vorba. La o cautare pe situl Colegiului Farmacistilor din Romania (CFR) nu am gasit codul deontologic in vigoare. L-am gasit insa aici. Comparat cu alte coduri internationale (disponibile in limba engleza), este un cod rezonabil, cam stufos dupa gusturile mele dar cu mult bun simt in el. Mi se pare totusi inacceptabil ca un cod profesional publicat in Monitorul Oficial sa nu se regaseasca la loc foarte vizibil pe situl institutiei profesionale in cauza.  Este drept, pe situl CFR exista un proiect de cod din 2015, de trei ori mai stufos si mai greoi, dar care deocamdata asta este: un proiect.

Iar asta m-a bagat intr-o usoara depresie.

Sursa foto: http://www.projectknow.com/research/aftercare/

Sursa foto: http://www.projectknow.com/research/aftercare/

Este greu de stabilit daca este o relatie de cauzalitate intre cele doua aspecte prezentate mai devreme, cu atat mai greu de stabilit care a precedat-o pe cealalta.

  1. Aceste descoperiri au menirea sa ma nelinisteasca profund. Pe de o parte ca pacient, fie el chiar usor avizat. Luind cunostinta de practicile de mai sus si observand o slaba preocupare a corpului profesional in ceea ce priveste autoreglementarea si, mai ales, punerea in aplicare a reglementarilor respective, simt ca imi va fi foarte greu sa am incredere in sfatul farmacistului sau orice „consiliere” ar initia acesta.
  2. Extrapoland, realizez ca, la randul lor, medicii au in aceste conditii motive tot mai putine de a considera farmacistul ca fiind o un membru important in echipa cu care isi va ingriji pacientii.
  3. Nu pot sa nu remarc in cele din urma ca cetatean simplu ca intromisiunea capitalismului salbatic in sfere care tin de sanatate (fizica dar si sociala) intr-un context in care accesul si intelegerea infomatiei din domeniul medico-farmaceutice este limitata publicului larg este extrem de periculoasa. Are potentialul de a produce victime in numele bunastarii catorva (tot mai putini, sic!) si asta cu participarea unor profesionisti a caror menire este (declarativ) tocmai aceea de a proteja populatia de erori de utilizare a produselor farmaceutice de abuzuri in medicatie.

In lipsa unei interventii prompte si ferme a corpului profesional al farmacistilor insisi, compasiunea pentru suferinta, candoarea si generozitatea unei profesii candva nobile risca sa se transforme in lacomie, abuz moral, economic si social in numele mariei sale banul sau a servilismului fata de angajatori fara etica sau chiar scrupule. In lipsa unei autoreglementari (si autoimpuneri) eficiente a profesiei de farmacist aceasta va inceta sa isi arate utilitatea fata de societate si nu va trece mult pana cand cineva isi va da seama ca este deopotriva inutila si periculoasa. Si atunci va disparea. Si probabil ca nici nu ar fi chiar atat de rau. Un dispenser automat ar putea face erori de etica (cu consecinte paguboase) mai putine decat o persoana inarmata cu informatie privilegiata dar care promoveaza o etica indoielnica.

Ca sa intelegeti mai bine, am mai scris despre ceva similar aici: Ce va spune oare ginecologul?

Nicolae-Iordache Iordache (430 Posts)

Nicolae-Iordache IORDACHE este deopotrivă consultant, trainer și coach, vorbitor și autor. Absolvent al Facultății de Medicină din cadrul UMF “Carol Davila” din București în 1995, și-a completat studiile cu un program MBA oferit de Case Western Reserve University, Cleveland, Ohio, SUA & CEU Budapesta, absolvit în 2002. Nu a practicat medicina niciodată, însă pe întregul parcurs al carierei a fost foarte aproape de medici. Și-a început activitatea profesională la Service Civil International – România -, însă cea mai mare parte a carierei și-a desfășurat-o în diferite funcțiuni de management domestice și internaționale a două companii farmaceutice - Richter Gedeon și Novartis. A publicat cărțile Cine ești tu, doctore?, primul ghid românesc pentru construcția brandului de doctor publicat în 2013 împreună cu Olivian Breda, si RePrezintă!-De ce și cum să îmbrățișezi discursul schimbării în sănătate. Pe lângă acestea, el mai îngrijește și blogul www.cetd.ro, dedicat educației non-curriculare pentru medici.


5 comentarii

  • Ca tot am fost criticat pentru opinia de mai sus. Iata cum se pune problema intr-o tara unde atat legea cat si organizatiile profesionale sunt vigilente:
    http://news.nationalpost.com/news/canada/are-pharmacies-retailers-or-medics-b-c-s-top-court-kills-loyalty-rewards-program-for-prescription-drugs
    ” Are pharmacies retailers or medics?
    (…)
    The debate has prompted reflection among pharmacists about what exactly they are, retailers or medics, as pharmacies become less like clinical outposts of the health care system and more like convenient kiosks in grocery stores, barely any more special than a post office or lotto booth.(…)”

  • Stimate D-le doctor!

    Sunt Farmacist sef la un lant. Si modul in care Dvs. ridicati problema, nu mi se pare corect. O campanie care se ruleaza nu inseamna, sa dai pacientului ceva, care nu-i face bine. Ar trebui sa stiti, ca exista mai multi producatori pe piata din Romania, care produc aproximativ aceleasi produse, cu alte nume. Faptul ca exista campanii in farmacii, inseamna ca se recomanda acele produse, la care farmaciile au conditii comerciale mai bune negociate, cea ce ii ajuta sa supravietuiasca in conditiile din Romania. Situatia este in felul urmator. Farmacistii sunt cei care recomanda, o parte dintre medici prescriu anumite CIM-uri in mod EXPRES, si ma intreb, unde se pune mai mult problema deontologiei, sau a lacomiei.

    • Va salut si va doresc succes in ceea ce faceti bine. Deasemeni apreciez ca va pasa.
      Deci:
      „O campanie care se ruleaza nu inseamna, sa dai pacientului ceva, care nu-i face bine.” Nu inseamna dar nici nu exclude. La fel cum nu exclude posibilitatea de a da produse care nu au documentata in niciun fel (modern) eficacitate sau nu au mecanisme de farmacovigileta puse la punct.
      Povestea cu genericele o stiu, are ceva sens ceea ce spuneti.
      Cu teoria supravietuirii am niste rezerve serioase, mai ales in cazul lanturilor. De exemplu, daca ar duce-o asa de greu nu ar mai fi intersectii in Bucuresti cu 7 farmacii pe o raza de 100 de metri.
      Nu sunt intru totul de acord cu ultimul argument. Suna cam asa:
      Noi intelegem ce inseamna ceva rau. Vedem pe foarte multi ca face ceva rau. Prin urmare nu e mare pacat daca facem si noi (din cand in cand) ceva rau. Intr-un alt context fireste asa a devenit furtul un soi de sport national.
      In cele din urma, chiar va doresc succes si sa aveti grija de cei care va calca pragul cu toata bunatatea si deontologia la dispozitie. Daca chiar credeti in cele spuse poate imi recomandati si mie o farmacie din lantul dvs., cine stie poate ne imprietenim. Eu locuiesc in Bucuresti.

  • L-as intreba pe colegul @Zsolt cum e cu recomandarile asociate si de ce e musai sa plece pacientul cu mai mult de un produs pe bon?

    @Nicu, ma asteptam la mai multe critici din partea colegilor ca raspuns la cele scrise mai sus dar probabil au ceva retineri. :)

    Implementarea promotiilor nu ar fi o problema daca pacientul ar avea intr-adevar nevoie de toate produsele respective. Dar cand la promotie ai toate suplimentele alimentare pe baza de boscheti tocati atunci chiar e o problema de deontologie.

    Ce e de facut?
    Pai in primul rand o distinctie clara intre societatea comerciala care isi doreste profit cu orice pret si profesia liberala („farmacist”) care are drept scop acordarea de asistenta farmaceutica in vederea imbunatatirii starii de sanatate a populatiei. Un fel de componenta a asistentei primare care, din pacate, nu este remunerata & bonificata in niciun fel.

    O spun si o repet de aproape 10 ani: independenta financiara a farmacistului vs societatea comerciala numita farmacie este cheia unei pozitionari corecte a tuturor verigilor din lantul de asistenta medico-farmaceutica.
    Cum creezi independenta financiara pentru 15000 de farmacisti? Simplu. Tai 5% din marjele din distributie & retail pentru medicamentele eliberate pe baza de prescriptie.
    Cum accentuezi independenta? Cine incalca regulile iese din jocul cu bani publici (vezi pactul national de integritate in domeniul sanitar)

    Apropos, ar fi complicat de creat un dispenser pentru Rx-uri.

    • Multumesc frumos pentru ganduri Paul. La fel si pentru solutii.
      Chestia cu dispenserul automat nu am luat-o tehnic prea in serios, l-am imaginat doar conceptual. Ca tot au aparut recent stiri care previzioneaza ca locul medicilor (unora dintre ei) ar putea fi luat de niste roboti. Cum? Poate pentru ca realitatile ultimilor ani le-a permis unora sa gandeasca asa. Atunci cand medicul accepta sa fie doar administratorul unor algoritmi nu isi mai dovedeste rostul prin capacitate de analiza, empatie, compasiune, persuasiune…

Trimite comentariu

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.



©2020 Cine ești tu, doctore? Termeni și condiții | Politica de confidențialitate