UMFCD concuram si noi putin? (3) Cat e de dificil cand sunt doi pe loc?

Dupa ani in sir de organizat concursuri interne cu un singur candidat pe loc UMFCD pare sa aiba dificultati in a organiza unele unde concurenta este de doi pe loc, in speta alegrea Rectorului.

Inceputul primei dezbateri publice pentru functia de Rector de astazi da de inteles acest lucru. Aveti zece minute de filmare continua pana cand cel care filma a fost constrans sa paraseasca sala.

http://www.cloudtv.ro/smg/video/56af68321d04ec6e5fb091b3

Recunosc ca este de discutat ce inseamna public din punct de vedere juridic, etic si moral in conceptul de „dezbatere publica” in procesul alegerilor Rectorului UMF. Articolul 108 din regulamentul de organizare a alegerilor interne la UMFCD stipuleaza „Biroul Electoral al Universităţii organizează 2 dezbateri publice dintre care cel putin una în Senatul nou ales, la care participă candidaţii la funcţia de Rector.” Poate ca o definire mai explicita a ceea ce inseamna public ar fi scutit multa lume de emotii inutile sau daunatoare. Marturisesc ca imi daduse prin gand sa merg si eu sa vad ce se petrece pe acolo. Aa fi ramas cu un gust amar.

Deasemeni, admit ca argumentul autonomiei universitare poate fi invocat in anumite instante. Posibil ca este oportun chiar si in acest context din unele ratiuni. Multe din ele insa de o conditie usor indoielnica.

Intrebarea pe care mi-o pun insa se refera la cat de oportuna este invocarea cu atata intransigenta a argumentului autonomiei universitare intr-un asemenea context. Atunci cand 60% din fondurile tale (am luat in calcul tot ce vine de minister si programe europene 114/189  milioane; sursa: raportul rectorului) vin din cetate ar trebui sa ii arati smerenie si respect cetatii. „Comunitatea” restransa a celor care sunt intr-o forma contractuala cu UMFCD la acest moment este in mod exagerat invocata ca fiind unica beneficiara a dezbaterii. Sunt studenti care vor alege ce universitate sa urmeze, sunt medici care vor alege in viitor sa revina intr-o relatie contractuala cu universitatea si, la final, suntem noi care vom avea candva contact cu produsele acestei institutii: viitorii medici.

In ceea ce priveste filmarea, este greu de inteles lipsa de preocupare a universitatii pentru a-si ajuta votantii sa decida intr-o maniera cat mai informata. A organiza dezbateri intr-un amfiteatru de 200 de locuri cand ai 1500 de alegatori inlatura orice dubiu asupra faptului ca se tinteste mult prea jos. In plus suntem in secolul XXI. Exista mijloace moderne prin care deopotriva informatia si emotiile acestui proces sa poata fi accesate de oricare votant interesat sau doar curios la orice ora si in orice loc ii este acestuia la indemana.

Poate ca sunt prea idealist pentru aceste vremuri dar m-as astepta ca un astfel de proces la o universitate de top (doar in tara, fireste) sa fie o sarbatoare, un moment de reflectie asupra locului unde am ajuns si, mai ales un prilej de vizualizare a locului unde vrem sa ajungem. Este un moment in care academia poate sa arate ca se ridica deasupra mocirlei politice si sociale. Apoi sa decidem cu cine! Oricine ingradeste maretia unui astfel de moment in baza unor considerente obscure arata ca nu se ridica la inaltimea vremurilor si a locului unde se afla. Si este un mare pacat. A ratat o sansa de a fi dat propriei vieti o maretie in plus.

Sper ca toti cei implicati sa reflecteze si sa mai indrepte ce mai este de indreptat pana la alegeri. Sper ca medicii implicati sa mearga sa voteze si sa fie suficient de informati si de calculati in a alege un viitor mai modern decat ne este dat sa vedem. Si sper ca pana la urma… „binili invinge”.

 

Partajează pe WhatsApp

Lasă un comentariu