Perspective 2015 (3)  – 100 de ore de munca voluntară pe an, o sursă de fericire de luat în calcul

In cartea lui Adam Grant, A da și a lua, am aflat că o activitate de voluntariat care însumează circa 100 de ore pe an are (statistic) menirea să te facă mai fericit dacă te ții de un astfel de plan. Mai mult timp nu aduce beneficii mai mari fericirii tale personale, iar sensibil mai puțin nu e în măsura să contribuie semnificativ. Ar mai fi câteva condiții: munca voluntară să fie diferită de cea pentru care îți câștigi existența, să fie făcută împreună cu alți oameni decât cei cu care îți petreci majoritatea timpului și, eventual, să fie diferita și împărțita echilibrat în decursul anului.

Pare ușor contrar așteptărilor faptul că a munci pe degeaba poate aduce cuiva fericire dar sunt argumente care sprijină aceasta idee:

  • Făcând altceva decât faci în mod cotidian ajungi să iți dezvolți abilități sau contacte noi care te vor putea ajuta și în ceea ce faci cotidian pentru a-ți duce traiul. În altă ordine de idei: varietas delectat.
  • Tot asta te ajută și să percepi lumea mai în ansamblu nu doar din ”cercul vostru strâmt (norocul va petrece)”, să înțelegi alte fațete ale bucuriei și suferinței umane pentru că fericirea e de găsit în relația cu alții, nu în izolare.
  • Lucrând cot la cot cu alți oameni, eventual chiar cu beneficiarii acțiunilor tale, vei primi o cantitate mărita de satisfacție comparativ cu ceea ce ești obișnuit sau ai deja din plin.
  • Ai putea contribui odată în plus la construirea unei lumi mai bune pe care o vei simți că este într-o mai mare măsură a ta.

Ai putea să te imaginezi făcând așa ceva în 2015? Ce? Cum?

Nu mă aștept să se implice mulți dar daca reușesc să conving câțiva oameni este deja foarte bine. Eu am deja un plan al meu.

Partajează pe WhatsApp

Lasă un comentariu