Idei simple si de bun simt. Sau nu!

  1. Prezintă-te! Spune-i pacientului și familiei lui cine este persoana responsabilă de îngrijirea lui.
  2. Adresează-te pacientului cu „domnule” sau „doamnă” și folosește-i numele dacă îl cunoști.
  3. Fă vizitele împreună cu asistentele și discută planul de tratament.
  4. Asigură-te că atât pacientul, cât și familia înțeleg planul de tratament.
  5. Îndrumă și gestionează așteptările pacientului.
  6. Răspunde întrebărilor pacienților.
  7. Implică și pe alții care ar putea influența percepțiile pacienților, cum ar fi rezidenții sau alt personal.
  8. Respectă intimitatea pacientului.
  9. Admite că pacienții te vor judeca prin prisma a cum arăți și cum vorbești.
  10. Când este posibil, include și familia pacientului în discuții.
  11. Întreabă pacienții și vizitatorii despre cum sunt tratați și dacă au nevoie de ceva.
  12. Discută managementul durerii cu pacienții.

 (Dr. James Merlino, fost CEO Cleveland Clinic)

  1. Nu te prezenta! Lasă-l pe pacient să se teamă de fiecare persoana în halat alb din spital. Sau să îi întrebe pe toți dacă știu câte ceva despre destinul lui. Să primească umil „ordine” de la fiecare angajat al spitalului.
  2. Da’ „mamaie” sau „tataie” ce-au? De când și-a pierdut per-tu-ul din efect?
  3. Asistentele ar face bine să fie atente și să îmi ghicească gândurile. Treaba lor e să execute, nu să înțeleagă.
  4. Familia oricum nu înțelege planul de tratament. În plus, nu e cazul să-i bag la idei. Fii evaziv: „E foarte grav… Operația a reușit, vom mai vedea…”.
  5. Treaba ta e să pui diagnostic și să tratezi. Așteptările pacienților… să mai aștepte.
  6. De acord, dacă întrebările nu depășesc ca număr unitatea, iar răspunsurile nu depășesc o silabă.
  7. Nu implica pe nimeni în tratamentul pacienților. Oricum nimeni nu știe mai bine decât tine și nici nu ți-ai dori să dai cuiva socoteală. Acum sau mai târziu. Cu cât se cunoaște mai puțin, cu atât vei fi mai lipsit de griji.
  8. Spitalul nu este conceput pentru a respecta intimitatea pacientului, orice efort este lipsit de șanse, nu-ți bate capul.
  9. Și eu îi judec prin prisma a cum arată. Treaba lor e să se țină de tratament, nu să îi judece pe medici. Practic, pe ei nu-i judecă nimeni.
  10. Familia pacientului consumă timp. Cu ei discuți doar dacă e caz de prelevare de organe.
  11. Nu întreba pe nimeni despre cum se simte tratat. Oricum nu poți face față adevărului! Cât despre nevoi, noi știm mai bine.
  12. No pain, no gain! Va veni un moment când fie vei uita, fie îți vei fi dorit durerea asta.

(Medicus Sarcasticus, CEO Cynical Institute) 
Orice asemănare cu personaje reale este pur întâmplătoare. Acest doctor există doar pentru a-l pune în valoare pe primul. Pe care, la nevoie, vă doresc să îl întâlniți și dumneavoastră.

Nicolae-Iordache Iordache (394 Posts)

Nicolae-Iordache IORDACHE este deopotrivă consultant, trainer și coach, vorbitor și autor. Absolvent al Facultății de Medicină din cadrul UMF “Carol Davila” din București în 1995, și-a completat studiile cu un program MBA oferit de Case Western Reserve University, Cleveland, Ohio, SUA & CEU Budapesta, absolvit în 2002. Nu a practicat medicina niciodată, însă pe întregul parcurs al carierei a fost foarte aproape de medici. Și-a început activitatea profesională la Service Civil International – România -, însă cea mai mare parte a carierei și-a desfășurat-o în diferite funcțiuni de management domestice și internaționale a două companii farmaceutice - Richter Gedeon și Novartis. A publicat cărțile Cine ești tu, doctore?, primul ghid românesc pentru construcția brandului de doctor publicat în 2013 împreună cu Olivian Breda, si RePrezintă!-De ce și cum să îmbrățișezi discursul schimbării în sănătate. Pe lângă acestea, el mai îngrijește și blogul www.cetd.ro, dedicat educației non-curriculare pentru medici.


Trimite comentariu

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.



©2018 Cine ești tu, doctore? Termeni și condiții | Politica de confidențialitate