Ce-am învățat de la un proaspăt specialist!

Săptămâna trecută la Primăvara Dermatologică Ieșeană am stat de vorbă cu o doctoriță alergolog tânără, aflată în primul său an de specialitate.

Am fost plăcut impresionat să aflu că, deși în trecut i-a fost greu pe alocuri, acum era încântata de ceea ce face la noul său loc de munca. Povara economică a devenit între timp ceva mai ușoară și spunea ca ii face o deosebită plăcere sa dea consultații. In paranteză fie spus, mi-a mărturisit odată la telefon că este înainte de program și că revizuiește consultațiile anterioare ale pacienților programați, precum si analizele lor ca să fie pregătită pentru interacțiuni cu impact.

Povestind despre obiceiurile discutabile ale unor medici contemporani in relațiile acestora cu pacienții mi-a explicat foarte franc că nu se simte deloc expusă.  Spunea ea că chiar și atunci când este foarte obosită, se gândește că pacientul din față ar fi mama ei și astfel știe să ofere din nou ce-i mai bun din ce poate oferi.

Ulterior, la același eveniment am ținut și eu o prelegere despre vizita medicală pe care doream sa o poziționez ca un dialog al experților. Încercam să explic cât de important este ca medicul să demonstreze că este mai interesat de problema pacientului decât de agenda lui. Exemplul de mai sus m-a ajutat. Când am spus asta, medicii din sala întunecata mi-au trimis lumini prin ochii lor și am auzit un zumzet aprobator. Mai sunt șanse încă!

I-am încurajat ca atunci când văd un copil adus de mama lui să își imagineze că e propria-i mamă cu el/ea de mână.

Partajează pe WhatsApp

Lasă un comentariu