Idei bune și simple greu acceptate: cazul doctorului Ignaz Semmelweis

De multe ori m-am întrebat dacă ancorarea medicilor în practicile curente până într-acolo încât să ajungă sa nege chiar și cele mai clare dovezi care cer o schimbare este o un aspect care ține de loc (și aici mă refer la spațiul Carpato-Danubiano-Pontic) sau de profesie.

Cazul doctorului Ignaz Semmelweis, un medic de origine maghiară și germană care a practicat în Viena și Budapesta, pionierul procedurilor antiseptice cu câteva decenii înainte ca Louis Pasteur să publice teoria bolilor produse de germeni, este destul de ilustrativ. Umilințele morale și, pe finalul vieții, cele fizice la care doctorul Semmelweis a fost supus pentru ideile lui, în ciuda faptului că acestea salvau în mod evident sute de copii de la moarte imediat după naștere, elimină ipoteza de loc.

Probabil că nu este nici o cutuma a branșei medicale în mod special; mai degrabă aparține firii omenești.

Ce ar fi de învățat din povestea vieții doctorului Semmelweis, pe lângă frumusețea cunoașterii unei pagini din istoria medicinei, este aceea că, în ciuda faptului că unele lucruri par să fie clare ca lumina zilei, oamenii nu le adoptă/ acceptă deloc ușor. Poate că nu ar trebui să fie așa, dar de multe ori o schimbare intră în competiție cu alte agende mult mai aproape de egoul celui care ar merita să schimbe ceva. Și asta merită reținut. Așa cum probabil merită reținut și faptul că a renunța de teama respingerii nu este o opțiune deloc glorioasă.

Mulțumiri lui Ion-Gheorghe Petrovai, cel care mi-a îndreptat atenția către aceasta poveste.

Partajează pe WhatsApp

Un comentariu la „Idei bune și simple greu acceptate: cazul doctorului Ignaz Semmelweis”

Lasă un comentariu