- Emoțiile specifice rolului (diferite de cele specifice întâlnirii colegilor) sunt în mare parte nejustificate: toți cei care vin acolo o fac pentru a se simți bine și nu pentru a te evalua pe tine.
- Notează-ți atent și din timp TOATE persoanele care vrei/ trebuie să primească mulțumiri pentru că memoria îți va juca feste, eu am uitat două. Mi-am reparat greșeala dar cred că persoanele în cauză au fost cel puțin pe moment dezamăgite. De asemenea, notează-i pe cei despre care știi că sunt plecați definitiv și păstrează un moment de reculegere pentru ei (eu, din păcate, nu am făcut-o).
- Este un rol în care te poți simți grozav. Am încercat astfel de sentimente din momentul în care m-am așezat în fata colegilor și mult timp după plecarea ultimului om din sală.
- Este un moment cu iz festiv și ușor protocolar; probabil o introducere în genul „Stimați/distinși profesori, dragi colege, dragi colegi…” este mai potrivită. Eu am ratat șansa.
- Dacă anticipezi posibile conflicte este bine să le discuți și să îți exprimi așteptările legat de asta. În cazul nostru am anticipat tensiuni superficiale legate de a lucra în țară versus în lumea mare a medicinei sau în afara medicinei. Cred că ceva-ceva a funcționat.
- Ține orice discurs la nivel minim. 3-5 minute este mai mult decât rezonabil pentru orice discurs care nu are intenție de excelență! Participanții sunt dornici să vorbească cu cei pe care nu i-au mai văzut de mult timp, nu să te asculte pe tine. Vorbitorii (tu și chiar și profesorii invitați), chiar dacă interesanți, pierd în relevanță pe moment. Fiind o facultate mare, nu există un singur profesor cu care să fi lucrat toți studenții de atunci. O dificultate în plus pentru aceia care vor ține dicursuri.
- Daca apar devieri de la regulile agreate (exemplu oameni care vorbesc mai mult decât am stabilit) ia masuri imediat, după 2-3 astfel de intervenții toți se vor încadra în limitele stabilite.
- Acesta este un moment încărcat de simțire, sensibilitate și emoție. Este nevoie de atenție la ceea ce simt participanții și flexibilitate în ceea ce privește programul. Exemplu, poza de grup atunci când sunt cei mai mulți prezenți sau flexibilitate în acordarea pauzelor.
- Oamenii au venit că să afle realizările colegilor lor. Am fost plăcut surprins să aflu că au fost mai atenți la toate prezentările colegilor lor despre ceea ce au realizat în viață decât să asculte discursul meu sau chiar pe cel al unor profesori. Asigură-te că oferi timp de „emisie” fiecărui coleg.
- Asigura-te că ai cate un coleg care să introducă cu pasiune profesorii invitați, cu exemple concrete din studenție (și nu realizări academice sau funcții)./ Asta este un moment al oamenilor și nu al titlurilor. Invită oameni mari și nu funcții mari!
Nicolae-Iordache IORDACHE este deopotrivă consultant, trainer și coach, vorbitor și autor. Absolvent al Facultății de Medicină din cadrul UMF “Carol Davila” din București în 1995, și-a completat studiile cu un program MBA oferit de Case Western Reserve University, Cleveland, Ohio, SUA & CEU Budapesta, absolvit în 2002. Nu a practicat medicina niciodată, însă pe întregul parcurs al carierei a fost foarte aproape de medici. Și-a început activitatea profesională la Service Civil International – România -, însă cea mai mare parte a carierei și-a desfășurat-o în diferite funcțiuni de management domestice și internaționale a două companii farmaceutice – Richter Gedeon și Novartis. A publicat cărțile Cine ești tu, doctore?, primul ghid românesc pentru construcția brandului de doctor publicat în 2013 împreună cu Olivian Breda, si RePrezintă!-De ce și cum să îmbrățișezi discursul schimbării în sănătate. Pe lângă acestea, el mai îngrijește și blogul www.cetd.ro, dedicat educației non-curriculare pentru medici.