Am fost deunazi in cabinetul unui specialist intr-o policlinica dintr-un oras universitar situat in estul tarii. L-am intrebat daca, legat de o anumita patologie frecventa, vizibila, dar care nu pune viata in pericol, ar fi posibil sa creeze niste mesaje care sa ghideze medicii de familie ca sa recunoasca si sa initieze un tratament corect pentru formele cele mai frecvente ale acelei suferinte. Ma gandem ca, daca medicii de familie tot trateaza, mai inspirat sau mai putin inspirat acea patologie, niste pasi simpli de urmat de acestia pentru diagnosticarea si managementul corect al formelor cele mai frecvente ar ajuta pe toata lumea implicata (pacient, medic de familie, specialist). Ar urma ca cei al caror tratament nu raspunde la aceasta prima tentativa sa fie trimisi la specialist. In cele din urma, medicii de familie, chiar daca nu in totalitatea lor, sunt instruiti destul de bine si nu vad de ce sa renunte la a trata o afectiune care chiar nu prezinta mari riscuri.
Ceea ce mi-a marturisit acel specialist a reusit sa ma uimeasca. Spunea ca ar putea oferi cateva solutii generale dar sub nicio forma nu ar putea sa le ofere formulele dupa care el trateaza pentru ca trebuie sa isi pastreze paternitatea lor. Spunea ca daca medicii de familie ar sti secretele lui si ar trata corect aceasta afectiune, el ar avea consultatii mai putine de facut si ar castiga mai putin. Mai mult decat atat, a incercat sa isi justifice atitudinea prin aceea ca in ziua de azi nici profesorii de la facultate nu mai spun tot studentilor pentru ca se tem de concurenta de maine. Si vede in asta un lucru perfect acceptabil.
Mi-a luat ceva sa imi revin dupa auzul celor spuse de specialist. Si mi s-a parut la inceput trist. Apoi mi s-a parut o eroare grava; o eroare costisitoare atat pentru societate cat, mai ales, pentru cel care o comite. Apoi ceva ridicol si cu acest ridicol ma voi ocupa de acum incolo.
Sa le luam pe rand:
Tristetea a venit din faptul ca exista oameni care gandesc ca banii specialistului sunt mai importanti decat suferinta, timpul si banii pacientilor si decat mai multi pacienti tratati corect. Ca banii dascalului sunt mai importanti decat recunostinta viitorului medic pentru dascalul lor. Ca banii sunt mai importanti decat onoarea de a-ti fi jucat cat de bine poti rolul in care te-ai angajat, acela de ajuta oamenii sa traiasca mai mult si mai sanatos sau de a educa o noi generatii de profesionisti.
Mi s-a parut o mare eroare pentru ca chiar si in patologia de care discutam nu exista „o bagheta magica”, majoritatea specialistilor bajbaie intre multiple incercari. Mi s-a parut o prostie sa crezi ca tu ai formula magica intr-o lume in continua schimbare. Insusi acest mod de gandire iti limiteaza cresterea. Iar daca nu cresti esti iarasi in eroare. Mi s-a parut o prostie pentru ca tu ca specialist, daca ajuti cu har si incredere medicii de familie sa aiba succes, vei primi poate mai putini pacienti cu boala x de la fiecare medic, dar mai multi medici vor avea incredere in tine si iti vor trimite mai multi pacienti, cu boala x dar si cu altele.
„Inainte de a te preocupa ca proprietatea ta intelectuala este furata, preocupa-te ca aceasta sa fie mai degraba utilizata si recunoscuta.” (Alan Weiss) Apoi banii vor veni.
Mihaela Bilic (un exemplu) a scris mult din tot ce stia despre nutritia sanatoasa in cartile ei. Pacientii au inteles si multi o cauta pentru ca i-au citit cartile si pentru ca au incredere in ea. Posibil ca unii au citit si s-au multumit doar cu atat. Dar au ramas destui de multi care sa isi doreasca sa o cunoasca. Si asta pentru ca a facut un efort impresionant si pentru ca le-a castigat increderea. Daca nu publica nimic mai putini oameni ar fi fost pasionati de nutritie sanatoasa si probabil ca destul de putini ar fi cautat-o.
Oamenii te cauta pentru ca au aflat ca ai facut lucruri care impresioneaza si pentru ca au incredere in tine. Ascunde-te impreuna cu reteta ta reteta magica in turnul castelului si tot mai putini castelani vor urca treptele.
Sau poti alege sa fii pe dos. Comunica tot mai mult de ce faci ceea ce faci, cum vrei sa faci si ceea ce vrei (stii) sa faci; apoi banii te vor cauta ei pe tine. In plus, odata cu banii vei primi si zambete de simpatie si recunostinta care iti vor vindeca sufletul. Ajuta-i pe cei cu bani mai multi sa te gaseasca si sa ti-i ofere cu placere! Bucura-te daca cei mai putin inzestrati isi gasesc si ei solutii rezonabile pentru nevoile lor. Ocupa-te sa ai masa imbelsugata si nu te supara daca unii mai fura firimituri sau resturi. Asa am avea o societate mai buna si mai curata.
Iar daca esti profesor intreaba-te daca asta este menirea ta. Esti un profesor bun daca stii multe si daca le impartasesti. Esti unul prost daca stii putin si singura-ti preocupare este sa ti-l pazesti. Esti om de stiinta si nu profesor daca stii si tii pentru tine. Si gandeste-te ca nu ai fi stiut tot ce stii azi daca ai fi intalnit numai „profesori” ca tine.
Partajează pe WhatsAppNicolae-Iordache IORDACHE este deopotrivă consultant, trainer și coach, vorbitor și autor. Absolvent al Facultății de Medicină din cadrul UMF “Carol Davila” din București în 1995, și-a completat studiile cu un program MBA oferit de Case Western Reserve University, Cleveland, Ohio, SUA & CEU Budapesta, absolvit în 2002. Nu a practicat medicina niciodată, însă pe întregul parcurs al carierei a fost foarte aproape de medici. Și-a început activitatea profesională la Service Civil International – România -, însă cea mai mare parte a carierei și-a desfășurat-o în diferite funcțiuni de management domestice și internaționale a două companii farmaceutice – Richter Gedeon și Novartis. A publicat cărțile Cine ești tu, doctore?, primul ghid românesc pentru construcția brandului de doctor publicat în 2013 împreună cu Olivian Breda, si RePrezintă!-De ce și cum să îmbrățișezi discursul schimbării în sănătate. Pe lângă acestea, el mai îngrijește și blogul www.cetd.ro, dedicat educației non-curriculare pentru medici.
Din cate stiu, un medic specialist care lucreaza in domeniul bugetar este platit de catre stat, deci se presupune ca pentru mai sus numitul domn banii oricum vin, iar daca lucreaza in domeniul privat, are mai mari sanse de a fi cautat de catre pacientii care sunt si ei constienti ca un medic de familie nu poate trata chiar toate afectiunile existente, ca sa nu mai vorbim de atitudinea perfect de inteles a oricarui om cu o afectiunel „daca tot am vazut eu ca acest doctor specialist este un mare guru, care l-a pregatit pe medicul meu de familie de ce sa ma mai duc la medicul de familie merg direct la sursa tuturor informatiilor”. Sau poate domnul doctor specialist ar fi dintre aceia care s-ar bucura sa aiba parte doar de cazuri cat mai provocatoare si sa-si depaseasca propriul nivel. Dar deja vorbim despre o lume ideala in care exista respect pentru pacient si exista ETICA.