Iata doua elemente aparent fara legatura:
1. Romania are mari cheltuieli cu pregatirea medicilor timp de sase ani (plus eventual altii cinci de rezidentiat) doar ca apoi acesti medici sa parasesca tara care i-a pregatit si sa lucreze in alta parte lasand in urma un sistem de sanatate cu prea putini medici.
2. Scoala de medicina Stanford si-a propus sa rupa traditia vecehe a profesorului „destept” care preda si a studentului „docil” care asculta si vor colabora cu Kahn Academy pentru crearea de continut stiintific si educativ in format video interactiv pe Internet disponibil oricui. Puteti citi asta. Ca sa va convingeti puteti vedea ce iese aici.
Ce implicatii are asta?
- Curand studentii la medicina nu vor mai avea nevoie de profesori ca sa le predea materie. Rolul acestora se va limita la a stabili ce este cu adevarat important pentru a fi invatat si acela de a fi modelele viitorilor studenti. Personal, cred ca acest din urma rol este cel mai imortant si este aproape total ignorat de catre majoritatea profesorilor romani la medicina in prezent. Imi imaginez ca studentii vor trebui totusi sa vada si pacienti dar probabil mult mai putin decat o fac acum, multe cazuri putand fi cu succes transferate pe video. Tradus in cutume locale: in loc sa sprijine peretii de-aiurea vor fi implicati mai putin dar mai intens si mai organizat.
- In consecinta, cheltuielile cu personalul si functionarea componentei didactice a unei universitati de medicina va scadea semnificativ. Va ramane ridicat bugetul de cercetare acolo unde aceasta se intampla, insa niciuna dintre universitatile noastre nu exceleaza pe plan international in aceasta privinta exceptand probabil descoperirea legata de telocite.
- Daca universitatile romanesti ar dori sa iasa din complexul „noi suntem mici, facem si noi ce putem” si ar stabili valori, sisteme si mecanisme riguroase de evaluare ar putea inrola mai multi studenti la medicina inclusiv straini care ar putea fi incantati sa practice in tara de care multi romani fug.
- In final am avea institutii de invatamant medical mai suple, mai moderne (studentii buni ar putea progresa mai repede si ajunge mai departe, cei care nu tin ritmul ar putea fi redirectionati catre alte discipline comparabile in curicula de inceput) si care, eventual ar creste in ierarhiile internationale ca prestigiu. In plus am putea avea mai multi medici (probabil nu romani) dornici sa practice in tara. Si am avea studenti mai motivati de faptul ca energiile lor sunt bine utilizate catre obiective mai relevante. (Inca ma dor amintirile efortului de a fi invatat 187 de pagini de biologie de a XIIa cuvant cu cuvant.)
De ce ar fi nevoie ca macar una dintre universitati sa faca pasul propus? (Recunosc ca nu sunt la curent cu furcile caudine plasate de Ministerul Educatiei nu stiu nici cat de autonome sunt universitatile din Romania in prezent.)
- Crearea viziunii si acceptarea ei. Probabil nu cel mai greu de realizat.
- Gasirea vizionarilor care sa fie suficient de stapani pe destinul lor incat sa poata lasa sa le scape printre degete autoritatea actuala pentru posibila glorie de maine. Cel mai greu de gasit!
- Ceva resurse, considerabile insa probabil mai putine decat cele de la UMF Gr. T. Popa pentru care se ancheteaza deturnarea de fonduri, si care probabil se vor recupera din economiile cu personalul facute comparativ cu ce se intampla acum.
De ce nu se va intampla nimic din cele de mai sus? Principalul motiv este acela ca desi sunt profesionisti vizionari si foarte bine pregatiti in toate domeniile acestia nu vor putea iesi in fata din cauza intereselor economice, politice si de familie a actualilor conducatori din universitati.
Ce se va intampla daca lucrurile raman la noi pe loc?
O vor face altii. Probabil ca fiica mea (acum de 7 ani) daca va dori sa faca medicina va putea face asta la Harvard sau Stanford fara sa calce in campusul lor mai mult de un an. Si va fi mult mai ieftin decat in prezent.
Nota: daca ti-a placut acest articol te rugam sa ne ajuti sa-l popularizam. Multumim!
Partajează pe WhatsApp
Nicolae-Iordache IORDACHE este deopotrivă consultant, trainer și coach, vorbitor și autor. Absolvent al Facultății de Medicină din cadrul UMF “Carol Davila” din București în 1995, și-a completat studiile cu un program MBA oferit de Case Western Reserve University, Cleveland, Ohio, SUA & CEU Budapesta, absolvit în 2002. Nu a practicat medicina niciodată, însă pe întregul parcurs al carierei a fost foarte aproape de medici. Și-a început activitatea profesională la Service Civil International – România -, însă cea mai mare parte a carierei și-a desfășurat-o în diferite funcțiuni de management domestice și internaționale a două companii farmaceutice – Richter Gedeon și Novartis. A publicat cărțile Cine ești tu, doctore?, primul ghid românesc pentru construcția brandului de doctor publicat în 2013 împreună cu Olivian Breda, si RePrezintă!-De ce și cum să îmbrățișezi discursul schimbării în sănătate. Pe lângă acestea, el mai îngrijește și blogul www.cetd.ro, dedicat educației non-curriculare pentru medici.