Probabil că nimeni nu se gândește zilele acestea că trecem prin momente obișnuite. Personalul medical aflat în prima linie a luptei împotriva COVID-19 are, pe lângă provocările obișnuite, acum exacerbate, cum ar fi lipsa materialelor sau personalul insuficient, și provocări specifice pandemiei. Atrag atenţia asupra unora dintre acestea în speranţa că ne-am putea organiza mai bine înainte ca dezastrul să lovească.
- Timpul. Dacă până acum nu era prea mult timp pentru comunicarea cu pacienţii și aparţinătorii, acum el tinde către zero.
- Lipsa comunicării faţă în faţă. Exceptând discuţiile cu pacienţii aflaţi în stare de conștienţă, restul comunicării va avea loc prin telefon, cu familia. Este foarte posibil ca familia să fie în izolare la rândul ei or să fie prea riscant pentru personalul medical să se expună infecţiei. Asta va face imposibile gesturi profund umane, atât de potrivite unor momente dificile. Chiar și veștile extrem de proaste se vor da cel mai probabil la telefon. Poate că folosirea unor interpuși voluntari care să discute cu familiile n-ar fi o idee tocmai rea.
- Un nivel scăzut de încredere între părţi. Acestea nu vor avea posibilitatea de a construi încredere. Totul se va derula pe repede înainte, cu multe uși închise, dacă nu kilometri, între familii și personalul din spitale. Încrederea va mai fi subminată și prin transfer de la autorităţi sau prin prejudecăţi privitor la cei care au nefericirea să se infecteze.
- Un nivel minim de autocompasiune și compasiune pentru colegi. Personalul aflat în prima linie va avea de administrat emoţional suprasolicitarea de la slujbă, unele decizii pe care în mod normal nu le-ar fi luat niciodată (de exemplu, cine să fie intubat și cine nu), riscul pentru sănătate și o parte dintre problemele nou apărute acasă. Toate acestea vor ajunge într-un punct în care va fi foarte mult de îndurat pentru extrem de mulţi. Personalul medical are parte de prea puţin suport moral în această perioadă în care sunt imprevizibile atât magnitudinea (supra)solicitării cât și durata acesteia.
- Incertitudinea. Medicii se află în situaţia de a administra situaţii cu un nivel de incertitudine fără precedent: o boală prea puţin cunoscută, protocoale neclare în cel mai bun caz, un număr necunoscut și posibil tot mai mare de pacienţi care vor veni și o împuţinare relativă a resurselor necesare (de fapt, puţine din start) ca să poţi spune cu mâna pe inimă că ai făcut tot posibilul pentru a menţine toţi pacienţii în viaţă.
- O isterie oarecum justificată din partea unor familii care vor trebui să ia măsuri în context excepţional. Un exemplu ar fi pregătirea pentru un deces în familie în această perioadă plină de restricţii. Dacă la acestea se adaugă educaţia precară și un context administrat prost și care nu este sub controlul medicilor, totul începe să semene cu un amestec puternic detonant.
- Probabilitatea crescută de a ceda emoţional a personalului pe durata pandemiei și de a dezvolta sindrom de stres posttraumatic atunci când se va fi terminat totul.
Soluţii? O primă soluţie ar fi organizarea unui serviciu/ mecanism de suport psiho-emoţional pentru cei aflaţi în primele linii împotriva noului coronavirus. A doua, formarea unor echipe de comunicare cu aparţinătorii pentru a detensiona puţin atmosfera și a crește rezistenţa personalului, dar și de a le oferi o experienţă profund umană celor greu încercaţi în această perioadă. Acum, linia de demarcaţie între corpul medical și restul societăţii este mai neclară decât oricând în istoria recentă.
Articol publicat în Viața Medicală din 26.03.2020.
Nicolae-Iordache IORDACHE este deopotrivă consultant, trainer și coach, vorbitor și autor. Absolvent al Facultății de Medicină din cadrul UMF “Carol Davila” din București în 1995, și-a completat studiile cu un program MBA oferit de Case Western Reserve University, Cleveland, Ohio, SUA & CEU Budapesta, absolvit în 2002. Nu a practicat medicina niciodată, însă pe întregul parcurs al carierei a fost foarte aproape de medici. Și-a început activitatea profesională la Service Civil International – România -, însă cea mai mare parte a carierei și-a desfășurat-o în diferite funcțiuni de management domestice și internaționale a două companii farmaceutice - Richter Gedeon și Novartis. A publicat cărțile Cine ești tu, doctore?, primul ghid românesc pentru construcția brandului de doctor publicat în 2013 împreună cu Olivian Breda, si RePrezintă!-De ce și cum să îmbrățișezi discursul schimbării în sănătate. Pe lângă acestea, el mai îngrijește și blogul www.cetd.ro, dedicat educației non-curriculare pentru medici.
Partajează pe WhatsApp