Coach vs. Mentor

De-a lungul anilor petrecuți în București, am avut mai multe ocazii să interacționez cu coachi. Am urmat un curs intensiv de 5 zile, pe tema coaching NLP și mi-a plăcut atât de mult încât l-am mai făcut o dată. Am participat și la alte evenimente în domeniu, și am fost interesat de domeniu. Expertiza mea e însă limitată dintr-o privire sumară din exterior. Similar, în profesia de medic văd lucrurile din exterior, din interacțiunile, de-a lungul anilor, cu diverși medici, și nu din vreo experiență personală.

Trecând însă peste aceste limitări (nu sunt coach, nu sunt nici medic), vreau să vin cu o dilemă – “Cum ar fi dacă un medic ar aborda pacienții nu din perspectiva de mentor / profesor / învățător, care îți spune ce să faci, ci din perspectiva de factor motivant / antrenor / coach, care să te ajute să îți descoperi soluțiile și singur, sau ghidat doar parțial?”.

Medicii operează cu lucruri importante din viața unui om – ce mănâncă, ce sport face, dacă are o igienă corespunzătoare, dacă se odihnește suficient, și alte asemenea. Un om, când se duce la medic, își încredințează niște lucruri importante pentru el (o parte din viața lui, sau poate chiar viața toată) în mâinile unei persoane despre care nu știe multe lucruri. Și medicul îi cere să facă un pas în gol, să aibă încredere, să își schimbe ceva în stilul de viață – să mănânce mai bine, să facă sport, să se odihnească mai mult, să aibă mai mult grijă de propriul corp (și de ansamblul lui cu mintea).

Ei, acest pas de obicei are loc de forma – pacientul intră în cabinet, medicul îi spune ce să facă, pacientul merge acasă și încearcă să reproducă în viață ce a auzit în forma unor cuvinte. În opinia mea, medicul ar putea face mai mult decât să fie un mentor, care știe tot ce trebuie să facă pacientul, iar pacientul are ca unică soluție să urmeze cu exactitate și sârguință sfaturile primite. Da, e posibil ca pentru unii din pacienți să fie suficient să li se spună “Ai de făcut A, B, C pentru a îmbunătăți simptomele”. Pentru alții însă, obiceiurile vechi, de-o viață poate, se vor lăsa mai greu schimbate doar de “mi-a spus dl. doctor, așa fac!”.

Câteva idei despre cum un medic ar putea fi mai mult coach decât mentor:

  • Medicul are tendința de a spune rapid “fă asta, ia pilula cutare de 3 ori pe zi, așa o aplici, gata, următorul!”. Cum ar fi dacă după ce ar spune “poezia”, ar întreba pacientul “Te-aș invita să repeți ce tocmai ți-am spus, eventual să reformulezi cu cuvintele tale, ca să ne asigurăm că ai înțeles”.
  • Tot pentru a se asigura că mesajul ajunge cu bine, ar fi indicat, poate să aibă o foaie în plus față de mesajul scris, pe care să fie scrise sfaturi generale – cum se ia medicamentul cutare, ce înseamnă să mănânci sănătos, cum se ține o cură în tratamentul cutare, care este metoda de aplicare a cremei oarecare. Și medicul să aibă câteva astfel de resurse de distribuit. Pot fi trase la copiator, și astfel costul ar fi foarte mic.
  • Ai transmis mesajul, pacientul pleacă de la tine. Cum te asiguri că pacientul și implementează ce i s-a zis? Ar fi bine dacă l-ai ajuta cu unele informații din spațiul digital. În funcție de specialitatea medicului, pot exista aplicații care să te ajute să te ții de un obicei, să te motiveze să faci zilnic o anumită sarcină.
  • Ai făcut toate cele de mai sus, dar ai o dilemă. Mi s-a întâmplat în multe situații ca unica metodă de a rezolva dilema să fie să merg din nou la medic. Cum ar fi însă ca pacientul să poată suna la cabinet, sau să trimită un SMS cu întrebarea, sau să existe o adresă de email care să fie urmărită constant?
  • Vine un pacient la tine, îl trimiți acasă cu un tratament, se întoarce, zice că nu a urmat 100% tratamentul. Sunt două scenarii mari aici – unul în care e un proces foarte repezit, eventual cu grad ridicat de iritare, în care se caută o soluție nu prin întrebări, ci prin afirmații iritate. Și mai e un scenariu, în care medicul ajunge la pacient nu prin forță, ci prin flexibilitate. Caută prin întrebări să găsească “buba” și să găsească o soluție specifică și particularizată pentru pacientul din fața lui, care nu are o boală generică, ci are o boală pe care o privește în felul lui specific. Nu mai e bolnav de ceva comun, ci are o problemă particulară.
  • La modul general, sunt două lucruri care diferențiază un medic coach de un medic mentor:
    • Câtă răbdare are cu pacientul din fața lui, și câtă răbdare are să își asculte propriile lui soluții de îmbunătățire a metodei de a profesa meseria de medic. Dacă ai răbdare cu un om, vei afla de la el ce îl împiedică să urmeze tratamentul, și dacă ai răbdare cu 100 de oameni, îți poți face o procedură mult mai bună decât ideile pe care le-am schițat eu cu articolul de față, vorbind în mare parte în neștiință de cauză.
    • Dorința constantă de îmbunătățire. Pentru asta, eu sunt abonat la site-ul Lifehacker », care încearcă să sintetizeze soluții de dezvoltare personală / profesională din partea mai multor surse, în așa fel încât constant vin cu lucruri de îmbunătățit care mă surprind, fie doar și puțin. Acesta este un site, pot fi și alte exemple. Dar e nevoie de dorința de a crește.
  • Ce ar putea învăța un medic de la o metodă sau alta de coaching (sunt mai multe curente și școli) este o abordare sistematică de a pune întrebările potrivite. Nu cred că un medic poate deveni coach 100%, în sensul că în principiu te duci la medic să îți spună ce să faci, ce tratement să urmezi, și care ar fi pasul următor dacă vrei niște rezultate. Nu o să te întrebe “care ar fi în opinia ta, domnule pacient, soluția pentru boala de care suferi?”. În schimb, sunt niște elemente în tot procesul prin care trece o persoană care suferă în care coachingul ajută mult. Spre exemplu, ca o persoană să mănânce sănătos, e un întreg proces în spate, acolo pot ajuta niște întrebări bine plasate.
  • Dacă ar fi să aleg între soluțiile de coaching pe care le-am “gustat” de-a lungul anilor, fără să ajung să le practic intens, ar fi “Solution Focused Coaching“. Majoritatea sistemelor sunt însă făcute cu o logică în spate din care ai ce învăța.

Exemplu concret: vrei să te apuci de sport. Poți să mergi la sală, dar poate nu te împaci cu profilul tipic al celui care merge la sală, nu te simți în largul tău acolo. Ți-ai cumpăra niște echipamente pentru acasă, dar nu ai mult spațiu, și nici mulți bani. Ai putea să faci exerciții doar cu greutatea propriului corp, dar e un număr limitat de exerciții pe care le poți face. Ai putea să alergi, dar în parcul de lângă tine e plin de câini. Nu ai bani să mergi la o sală de înot. Și lista continuă, incredibil de mult. Și afirmația seacă a doctorului care îți zice “fă sport” se lovește de terenul care arată diferit decât harta pe care ți-a desenat-o rapid.

Închei cu o afirmație generală – dacă vrei să obții rezultate diferite de cele pe care le ai în prezent, trebuie să faci ceva diferit decât ce ai făcut până acum.

Notă – sper că mi se scuză că mi-am permis să vă tutuiesc, mi se par mai ușor de citit textele care vorbesc cu “tu”.

Thomas Hawk - Doctor Banksy, https://flic.kr/p/dREjNd

Thomas Hawk – Doctor Banksy, https://flic.kr/p/dREjNd

Olivian Breda (95 Posts)

Olivian Breda este Internet marketer din 2006, și lucrează în domeniu ca freelancer din 2009. Se ocupă de audituri de site-uri, atât pe partea de SEO (optimizare pentru motoarele de căutare), cât și legat de uzabilitate (experiența vizitatorilor pe site-uri). Face, de asemenea, implementări de site-uri pe platforma WordPress. Ca experiențe secundare, învață de multe lucruri, chiar dacă nu sunt în activitatea lui de bază – trimitere de newsletter-e, gestionare prezență pe rețele sociale, copywriting, organizare evenimente, training-uri. A urmat în liceu un profil informatic, o facultate de afaceri internaționale (ASE București) și un masterat în comunicare și relații publice (SNSPA București). Pe partea medicală a colaborat cu CisoDental.ro pentru realizarea site-ului și pentru promovare. Ulterior, pentru DeltaHospital.ro s-a ocupat de partea de SEO și uzabilitate.


Trimite comentariu