Am vorbit ceva mai devreme cu doi medici rezidenti. Pe langa curiozitatea si echilibrul lor (de admirat) au fost doua lucruri care m-au pus pe ganduri.
1. Primul a spus ca anul acesta isi va da examenul de specialitate si ca desi si-ar fi dorit sa isi faca o pagina web in care sa isi promoveze ideile (deocamdata si serviciile ulterior) a amanat executia pana cand isi va fi luat examenul de specialist pentru ca se teme ca ar putea tulbura asfel anumite ape si i-ar fi mai greu la examen. Si ne miram de ce placa doctorii din tara. In loc sa li se sufle in panze cu putere (de catre educatorii lor si scola pe care o urmeaza) in asa fel incat sa poata face usor tranzitia catre a profesa cu succes, li se da de inteles ca ar fi mai intelept sa nu scoata cumva capul. Fie situatia, fie perceptia exista si are consecinte, atat pentru viata tinerilor medici cat si pentru societate. Probabil ca este putin de facut concertat. Insa, daca esti cumva profesor sau conferentiar si esti stapan pe competentele si destinul tau, ai putea foarte bine sa iti incurajezi studentii si rezidentii sa inceapa devreme sa isi construiasca prin mijloace moderne cariera. Ti-ar putea fi aliati mai mult decat concurenti. Dar iti trebuie o minima intelepciune sa intelegi asta.
2. Cu sau fara intentie, copilul celui de-al doilea (in scoala primara) a fost ranit grav la scoala in pauza cand nu erau supravegheati de niciun salariat al scolii. Conditia copilului era departe de a fi fost un minora. In dialogul medicului cu responsabilii scolii i s-a spus ca nu e cazul sa se arate atat de revoltat ca si ei (profesorii) cand merg la medic trebuie sa dea spaga. Este un mod foarte primitiv de a recunoaste ca in societatea noastra, atat in invatament cat si in medicina (si ulterior in viata), esti pe cont propriu. Ar putea fi altfel, ar trebui sa fie altfel dar nu trebuie uitat niciodata asta. Daca vrei sa insemni ceva nu juca dupa regulile lor. Dar ai datoria sa stii ca ele exista si ca, din cand in cand trebuie sa platesti pentru ele, chiar nevinovat fiind. E bine macar ca, usor-usor, copilul se vindeca si nu-i vor ramane macar rani vizibile.
Partajează pe WhatsAppNicolae-Iordache IORDACHE este deopotrivă consultant, trainer și coach, vorbitor și autor. Absolvent al Facultății de Medicină din cadrul UMF “Carol Davila” din București în 1995, și-a completat studiile cu un program MBA oferit de Case Western Reserve University, Cleveland, Ohio, SUA & CEU Budapesta, absolvit în 2002. Nu a practicat medicina niciodată, însă pe întregul parcurs al carierei a fost foarte aproape de medici. Și-a început activitatea profesională la Service Civil International – România -, însă cea mai mare parte a carierei și-a desfășurat-o în diferite funcțiuni de management domestice și internaționale a două companii farmaceutice – Richter Gedeon și Novartis. A publicat cărțile Cine ești tu, doctore?, primul ghid românesc pentru construcția brandului de doctor publicat în 2013 împreună cu Olivian Breda, si RePrezintă!-De ce și cum să îmbrățișezi discursul schimbării în sănătate. Pe lângă acestea, el mai îngrijește și blogul www.cetd.ro, dedicat educației non-curriculare pentru medici.