Despre realizarea unui site, și ce contează cu adevărat când faci unul

Când oamenii se gândesc pentru prima oară la realizarea unui site pentru diferite lucruri (site-ul unui mic cabinet medical, site-ul care să reprezinte imaginea unui medic, site-ul unei clinici medicale, un site care să vândă produse medicale), imaginea care vine prima oară în minte e – „OK, ce am de învățat din punct de vedere tehnic fie pentru a îl crea, fie, mult mai frecvent, doar și pentru a păstra relația cu o entitate (freelancer / agenție) care să mi-l creeze?”. Apoi, o a doua imagine, care e folosită în comparația cu site-urile din piață este „OK, vreau din punct de vedere tehnic să aibă un slider (imagini care rulează una după alta), o secțiune de servicii, niște prețuri, o pagină despre, un formular de contact, o hartă”. Site-ul se face, în cele din urmă, de obicei cu dificultăți ceva mai mari decât apar estimările inițiale.

În momentul acesta, apare un mare moment de relaxare și de răsuflare ușurată – „Am făcut site-ul, e gata, arată bine, totul e frumos”. Și trece o perioadă, poate apare nevoia unor schimbări, care de obicei e tratată fie pompieristic (fără nicio intenție de imagine negativă asupra pompierilor), pe principiul „acum, arde, imediat, am nevoie cât mai repede, «ieri» dacă se poate”, fie „mâine, amânăm, nu chiar acum, dar e greu, e complicat, nu mă pricep, chiar trebuie?”.

Și la un moment dat trec niște ani (de multe ori prea mulți), și apare o nouă problemă – designul e învechit, iar te apucă transpirația, iar treci prin procesul sliderelor, imaginii pentru prima pagină, prețuri, servicii, formular de contact.

În opinia mea, procesul de mai sus este profund greșit, deși este foarte comun. Am lucrat până acum la câteva zeci de site-uri abia lansate, și am colaborat / întreținut alte câteva zeci, undeva la câteva sute în total, într-o măsură mai mică (mici schimbări), sau câteva zeci într-o măsură mai mare (mari schimbări, realizare site). Am realizat până acum nu doar site-uri ci și audituri de site-uri, am evaluat eficiența unor site-uri în domeniul online, conform unor criterii mai standardizate sau mai personale (opinia mea, de exemplu). Multe din site-uri trec prin niște probleme, și vreau să vă prezint unele probleme comune ale acestor site-uri.

Principala problemă a multor site-uri e accentul pus pe design. Când îți faci un magazin care vinde produse medicale, ai tendința să intri pe site-urile a 5-10 competitori și să vezi lucrurile care strălucesc și atrag atenția pe acele site-uri – slider-ele (imagini mișcătoare, de obicei cu un scurt text pe ele, și buton de tip apel la acțiune „Produsul cutare, link, preț, cumpără”), imaginile mari, și alte lucruri care atrag de obicei atenția. Și când te gândești la un site, vrei să imiți asta „Vreau și eu slider”. Probleme cu asta, e un punct important, și îl disec un pic:

  1. Slider-ele, la modul general, au tendința să scadă rata de conversie. Adică depui un efort consistent și tehnic (e un pic complicat tehnic să pui un slider, chiar dacă folosești plugin), și ca viteza a primei pagini (se va încărca mai greu site-ul), cât și uman (e mai greu de gestionat un slider decât un blog), și rezultatul final e că vizitatorii în loc să fie satisfăcuți, sunt nemulțumiți și nu sunt deloc încântați de slidere. Câteva resurse pe tema lor: 1, 2, 3, 4.
  2. Un aspect al faptului că sunt neplăcute pentru vizitatori, cu impact negativ asupra vitezei site-ului și mai greu de gestionat decât un articol pe blog e faptul că tu, ca persoană care gestionează un site (de exemplu, poți fi persoana care se ocupă de marketing sau IT într-o companie) vei avea un feed-back în general negativ sau inexistent din partea vizitatorilor și site-ul de va bucura mai puțin. Adică să zicem că adaugi ceva nou în site, undeva într-o pagină, și faci un slide dedicat pentru asta, poate îl pui chiar să apară primul în lista de slide-uri. Și trec zilele și nu primești feed-back. Și ajunge ca site-ul să îți placă mai puțin, pentru că ai depus un efort pentru slide și rezultatul e nul sau foarte slab.
  3. Ignorăm slide-urile, trecem la alte tipuri de elemente grafice. În general, ca să faci un site cu multe elemente grafice fie apelezi la un CMS generalist (sistem de management al conținutului) și un template (temă grafică, interfața cu vizitatorul) pentru vizitatori, fie ai un site pe CMS propriu, codat pe un framework, care îți permit niște lucruri. Problema cu ambele lucruri e că imediat ce dorești să ai un impact asupra designului în mod semnificativ, vei avea nevoie de ajutor tehnic. Un template permite editarea ușoară, dar în multe limitări. Poți edita unele elemente, cu un proces de învățare de obicei foarte încet, dar ai limitări. Dacă ai un CMS custom, de multe ori poți edita foarte puține lucruri. Vrei ceva particularizat? E mai complicat, se poate, dar e complicat. Ei, asta e o mare problemă. Dacă pui accent pe partea tehnică a unui site, ai tendința să te axezi pe tot felul de elemente de design, și în opinia mea nu asta ar trebui să fie esența unui site.

Bun, v-am tot zis de probleme. Cum văd eu un site ideal?

  1. Un prim aspect ar trebui să fie accentul pus pe comunitate. Aproape în toate situațiile de site de realizat comunitatea ar trebui să fie cheia. Și când cineva se gândește – „Cum arată un site bun pentru mine, ca medic, clinică mică, clinică mare, sau magazin online cu produse medicale?”, ideea de comunitate e pusă pe ultimul loc. Când te gândești la concurență, ai tendința să vezi prima pagină a unui site, și nu comunitatea din jurul unui site. Și aceea ar trebui să fie cheia. Detaliez mai jos.
  2. Majoritatea site-urilor ar trebui să aibă un blog. Ești medic? Poți crea un blog, dacă consideri că asta corespunde cu valorile tale, și e o resursă pe care poți aloca timp, în defavoarea altor activități. Eu unul, ca non-medic, scriu pe blog pentru că mă ajută să îmi structurez ideile și mă poziționează ca expert (sau non-expert, nu știu). Reprezinți o clinică medicală mică? Poți da „voce” prin blog angajaților, pot fi chiar și non-medici care să scrie. Similar pentru o clinică medicală mare. Pot fi pe blog și articole despre boli și prevenție, dar și despre viața clinicii. Sau noutăți din domeniu. Un magazin online ar trebui să aibă blog? Aici e mai delicat. Eu aș pune în primul rând accent pe produse – aș investi ca fiecare produs care are trafic mare și aduce vânzări consistente să aibă o pagină de produs cât mai bine făcută, cu descriere detaliată, poate video, poate review-uri video, răspunsuri la comentarii cu întrebări ale celor care le pun – lucruri de genul acesta. Dar, da, poate fi avută în vedere și ideea unui blog – ce produse să alegi, comparații produse, sfaturi produse, viața magazinului, promoții – alte asemenea.
  3. Dacă ai un blog, e foarte ușor să faci o integrare automată de la blog către un newsletter (detalii »). Dacă decizi să faci newslettere „manuale”, poți face asta fără mari cunoștințe tehnice. Două aspecte pe care le consider foarte importante la newslettere și pe care mulți le ignoră – subiectul unui newsletter (subject line) ar trebui să fie bine „gândit”, faceți research „cum se scrie un subiect de email de tip newsletter?” și citiți pe tema asta și alocați minimum 10% din timpul unui newsletter doar pe subject line (1), și, de asemenea, dacă un newsletter are lățimea de 720pixeli, imaginile din el nu ar trebui să aibă lățime mai mare de 720 de pixeli. Ideal ar fi ca o imagine să aibă rezoluția fix rezoluția care este și în newsletter. Altfel, se vor încărca imagini mari și greoaie într-un newsletter ce poate va fi citit pe telefonul mobil (2). Am întâlnit situația asta în mai multe contexte – oamenii se chinuie, depun efort, fac newslettere manuale, care ajung la o bază de date. În același timp, au un blog care nu e întreținut și adus la zi, pe care ar putea foarte ușor să pună conținutul newsletterelor, care au fost foarte muncite. E o mare pierdere de resurse să depui efort să faci un newsletter și să nu îl pui și pe blog. Încă un aspect e newsletterul trimis foarte rar, cu știri perimate. Da, poți vedea un newsletter ca pe o carte sau o revistă trimestrială, dar mai bine ar fi să fie o sursă de informații cu frecvență bilunară, saptămânală, sau la câteva zile (nu aș merge mai des de atât, totuși, dacă nu ai un site de știri medicale).
  4. Dacă te ajută asta, poți face o integrare cu rețelele sociale. După fiecare articol postat pe blog, de exemplu, poți posta articolul pe o pagină de Facebook asociată blogului și pe un cont de Twitter dedicat. Pot ajuta și un cont de Instagram și unul de YouTube, sau o pagină de utilizator și/sau clinică pe LinkedIn. Dar trebuie gândit bine dacă impactul este cel dorit. De exemplu, e posibil să primiți comentarii pe YouTube care să pună întrebări despre o afecțiune, internauții așteptându-se să primească mini-consultații pe YouTube. Poți bloca comentariile pe YouTube, poți seta mesaje automate de răspuns pe paginile Facebook, dar pe LinkedIn, Instagram și Twitter dacă cineva îți cere o opinie medicală fie ignori, și aștepți ca persoana să înțeleagă mesajul că ar trebui să se programeze la cabinet, fie specifici asta undeva foarte clar, fie (nu recomand asta), răspunzi fiecărei persoane cu un mesaj de tipul „Vă invităm la cabinet”. Pe rețelele sociale este mult zgomot, și înainte să activezi pe una e bine să înțelegi care sunt limitările ei. YouTube e un aspect mai special. E dificil dacă faci un clip în 2014 să îl mai editezi în 2019, dar e posibil ca în 2019 clipul din 2014 să nu te mai reprezinte. Poți să îl ștergi, desigur, dar nu e foarte plăcut. YouTube nu se potrivește oricărui tip de business medical, dar poate fi util.
  5. Postarea pe Facebook consider că merită un capitol special. Am cunoscut o persoană care avea persoană dedicată pe social media și newslettere și era o problemă cu timpul alocat. Persoana aloca mult timp pentru puține status updates și era o problemă asta. Cred că adevărul e undeva la mijloc – nu e OK nici să iei un link, îl pui pe Facebook, și gata, asta e social media, dar nu e OK nici să stai foarte mult timp doar pentru a produce un singur link pe Facebook. Echilibru în toate :). Apoi, conceptele de „pagină Facebook” și „creștere organică / fără buget” nu merg tocmai bine. Eu aș investi, ca deținător de business, în promovarea mesajelor postate pe Facebook, altfel mesajul nu ajunge la audiență. În fine, nu aș posta doar despre companie. „Noi facem, noi dregem”. Aș posta preponderent știri din industrie și periodic știri despre companie.
  6. Legat de promovarea plătită – în afară de promovarea pe Facebook, plătită, există și promovarea pe Google Ads, probabil e nevoie și acolo, dar asta e un capitol separat – în ce să investești, și probabil cel mai eficient e să rulezi campanii plătite pe mai multe canale și să vezi care sunt cele mai eficiente, cu cost per click cel mai redus. Din păcate, uneori e mai complicat de atât e posibil să conteze că o persoană vede o reclamă pe 3 canale, și să facă click doar pe unul, și asta să se reflecte în rezultate bune pentru acel canal, dar de fapt a contact că o persoană a văzut o reclamă pe mai multe canale. Și atunci decizia nu mai e așa de simplă. :) Mă rezum însă la aceste observații, căutați niște furnizori recomandați. :)
  7. Un aspect esențial al unui site consider că ar trebui să fie acela de a fi viu. Dacă sunt informații de actualizat, fă asta. Dacă vrei să adaugi informații, ar trebui să poți face asta ușor. E nevoie de o nouă poză undeva? Fă asta.
  8. Ar trebui să te ocupi singur(ă) de un site? Cred că răspunsul pentru multe elemente tehnice ar trebui să fie – „nu”. Poți face, chiar netehnic fiind – cumpărarea unui domeniu, a unui hosting, crearea unui cont de GMail doar pentru site, crearea și gestionarea unor rețele sociale, trimiterea unui newsletter „standard” (nu de tip automat cu integrare blog-newsletter), adăugarea unui articol pe blog (pe baza unui tutorial făcut de o persoană tehnică). Sunt niște aspecte pe care le consider prea tehnice – alegerea unei teme / template pentru un site ar trebui făcută prin discuții alături de o persoană tehnică, instalarea temei, integrarea blog – site, crearea unui sistem de back-up, mici optimizări de viteză, mici optimizări pe partea de SEO. Nu aș externaliza 100% gestionarea unui site unei persoane tehnice, pentru că odată ce înveți să publici un articol pe blog, să îl postezi pe rețelele sociale, să primești feed-back în urma trimiterii automate a unui newsletter, probabil vei avea un atașament pe care în alte contexte îl poți rata. De asemenea, dacă nu înțelegi niște principii de bază în online marketing îți va fi dificil să gestionezi un site în mod eficient. Nu aș externaliza 100% gestionarea unui site / blog / rețea socială / newsletter. Vorbesc aici în special de entitățile mici. Dacă reprezinți o clinică pentru care imaginea e esențială, probabil că optim e externalizarea către o agenție. Dar în acel moment nu va fi doar un câștig legat de mesaj transmis eficient și corect, ci și o pierdere, legată de faptul că nu vei mai avea același atașament ca față de un site pe care îl gestionezi, măcar parțial, singur(ă). Un aspect legat de site-urile multi-limbă – eu prefer să instalez un WordPress de două ori – o dată în numesite.ro, altă dată în numesite.ro/english (/en, de fapt). Mi se pare mult mai complicat și ineficient să depinzi de un plugin de traducere în alte limbi. Iar pentru mai mult de o limbă, aș face un site de o singură pagină, atât. O pagină lungă, cu toate detaliile.
  9. Am întâlnit oameni care spun „eu nu sunt o persoană tehnică, nu mă ocup”. Ideea e că online-ul poate fi învățat. Caută o soluție de backup al site-ului, și învață. Pe Facebook e destul de greu să greșești ceva dpdv tehnic. Pe MailChimp în general înveți destul de ușor. Sunt multe tutoriale, unele gratuite, unele plătite, dar de obicei cu un preț net inferior valorii pe care ți-o aduc. Dacă înveți să îți gestionezi un site, vei avea beneficii interne mai mari decât simplul „Știu să public un articol pe blog”. Te vei „lega” intern de articolul creat, îți va plăcea, te vei atașa de el. Asemenea mie, vei posta nu neapărat pentru că asta îți aduce beneficii, ci că simți că nu poți trăi dacă nu publici. :)
  10. Un principiu fundamental e că ar trebui să înțelegi care e elementul esențial al site-ului tău. Repet imaginea obsesivă pe care am tot prezentat-o în acest articol – pentru mulți e un slider mișcător pe prima pagină. Eu cred însă că, de exemplu, pentru un medic, ar putea fi un blog. Și dacă ești un medic și dorești să te poziționezi ca expert, mai degrabă decât să îți faci un site care să aibă anexat un blog, e de preferat să faci un blog de specialist, care să aibă undeva un meniu cu pagini „Despre” / „Servicii” / „Contact”. Să faci, așadar blog cu site, nu site cu blog. Dacă intri pe un site și vezi mereu pe prima pagină același conținut, și doar undeva e ascuns un blog, acel blog va fi pentru tine puțin vizibil și nu vei avea tendința să îl actualizezi, pentru că știi că dacă tu nu vezi blogul, nici vizitatorii tăi nu fac asta, deci nu îl actualizezi frecvent. Pentru că se întâmplă asta, vizitatorii vor ignora să mai intre pe blog. E un cerc vicios. Un alt exemplu, din altă categorie, e cea de magazine online medicale. Dacă intri pe Amazon.com, o să vezi că pagina principală conține, într-adevăr niște elemente, dar destul de sumare. Esența primei pagini Amazon e în opinia mea bara de căutare enormă de pe prima pagină și navigarea pe categorii. Invers, pagina unor produse cum e Amazon Kindle este uriașă. Pe prima pagină nu e clar ce îți dorești pentru Amazon. Poate vrei să cauți, poate vrei să navighezi, poate vrei istoricul comenzilor, ai mai multe posibilități, și Amazon, în opinia mea, face foarte bine că nu îți dă sute de opțiuni, ci doar pe cele mai importante. Și în paginile de categorie face ceva similar – poți vedea niște sugestii de produse, ai multe filtre, dar nu extrem de multe opțiuni. Dar în momentul în care știi ce vrei, anume să ai informații despre Kindle, și ești fix înainte de punctul de achiziție, acolo ai o mulțime de informații. E clar că dacă ai ajuns în pagina de produs Amazon fie vrei să cumperi, fie vrei mai multe informații despre produs, iar Amazon face asta foarte bine – ai numeroase informații acolo. Modelul e similar și cu ce vezi pe eMAG – pe prima pagină ai niște categorii, un istoric de navigare, în categorii ai produse și funcții de filtrare, dar în pagina de produs ai extrem de multe informații. Acolo e punctul de fierbere, acolo e cheia, acolo trebuie pus accentul. Pe prima pagină nu e clar ce vreau, în pagina de produs, însă, da. Ei, o gafă la multe site-uri e accentul pus pe prima pagină și ignorarea paginii de produs. La multe din site-uri eu aș pune accent fie pe pagina de blog (cu integrare cu newsletter + rețele sociale), fie pe pagina de produs (cu newsletter trimis manual + rețele sociale).
  11. Când te gândești la o pagină de contact, ce îți vine în minte? O pagină de contact cu formular de contact, cu adresă de email de companie (ion.popescu@companie.ro), și alte informații. În opinia mea, formularul de contact e intimidant. Din experiențe anterioare, multe formulare de contact nu primesc răspuns. Te chinui, scrii nume, email, telefon, motiv de contact, scrii mesajul, dai „Trimite” și lucrurile se opresc aici. Pot fi, rar ce-i drept, probleme tehnice cu trimiterea mesajului, dar frecvent apar situații în care o companie nu răspunde prompt la formulare de contact. Mult mai eficient este, în opinia mea, să pui o adresă de email. Legat de adresele de email, apare un alt aspect – când cineva cumpără un hosting, găzduirea fișierelor unui site, criteriul de bază este de multe ori prețul și dimensiunea spațiului de stocare. Ce nu vezi pe un site de hosting sunt două informații mult mai importante, pentru mine – timpul de răspuns la mesaje de suport și timpul într-un an în care site-ul e nefuncțional. Am întâlnit numeroase situații în care un hosting de slabă calitate face ca emailurile să nu ajungă sau să fie alte probleme cu mailuri de tip utilizator@companie.ro. Ce recomand eu e să folosești o adresă de GMail, eventual cu forwardare automată a tuturor mesajelor, inclusiv a celor care ar putea ajunge în Spam (se poate face asta cu ajutorul unor filtre în GMail). Dacă insiști pe formulare, îmi plac soluții de tip Ninja Forms, care nu doar că trimit un email când se completează un formular, ci și salvează datele introduse într-o bază de date. În general, eu fac un GMail pentru fiecare site la care lucrez.
  12. Eu pun designul pe locul 2. Contează, desigur, există nișe în medicină pentru care designul e un element-cheie, de exemplu pentru chirurgia estetică. Dar chiar și în acele situații se pot găsi soluții prin care să se facă un blog ușor de gestionat atașat unui site static de prezentare. La modul general, însă aș pune accent pe un site „viu”, actualizat frecvent, cu blog + newsletter + rețele sociale, și mai puțin pe un site static. Un site cu un design foarte reușit mi se pare Apple, dar foarte probabil acel site este mai dificil de gestionat. Iar produsul lor ține mult de imagine. Pentru un business medical mai mic și tipic, dacă ai pe cineva care ar trebui să se ocupe de site și pentru acea persoană sistemul de management al conținutului (CMS-ul) e prea complicat, cred că e o problemă.
  13. Ca principiu general, cu cât un site e mai simplu de gestionat, cu atât mai bine. Aș merge în multe situații (nu și pentru magazine online) pentru un site pe WordPress, cu unele pluginuri (inclusiv ceva pe partea de SEO, backup, viteză site). Ar trebui să pot adăuga ușor articole pe blog, să gestionez meniul și bannerele din site. Aș evita să am multe pluginuri active pe site, de obicei afectează negativ viteza site-ului.
  14. Ca structură a unui site, aș sugera mai degrabă un număr mai mic de pagini, dar cu numeroase informații în ele. Spre exemplu, nu aș face mai mult de o singură pagină „Despre”, indiferent cât de multe lucruri aș avea de pus acolo. Sunt de părere că e de preferat să faci scroll într-o pagină lungă, decât să faci click prin meniuri (detalii »).
  15. Nu e de ignorat nici Google Local, aș face ca minimum un cont cu cât mai multe informații aici ».
  16. Încă un aspect, care ține de partea de SEO. E bine să faci o cercetare pe partea de cuvinte cheie. De văzut linkurile din footerul articolului acesta ». Articolul e un pic perimat, dar linkurile sunt valide.
  17. Mai este situația refacerii site-ului. Uneori, e inevitabilă. Un site de acum 5 ani probabil nu mai întrunește multe criterii pentru un site modern (design învechit, temă care nu e adaptată pe mobil, structură a informației perimată). Ei, dacă vezi procesul refacerii site-ului ca pe o piatră de moară de care abia aștepți să scapi, o să ai aceeași problemă menționată anterior – vei pune un slider, te vei gândi la structura generală a site-ului, și vei ignora lucrurile esențiale – că pe un site ai nevoie de informație actualizată, că la un site procesul ar trebui să fie continuu, nu doar o singură dată sa lucrezi la el, că la un site contează mult comunitatea din jurul lui, că pe un site textele și imaginile sunt esențiale (poate și video, în unele situații). Așa, după redesign vei avea un site cu structură modernă, dar neactualizat constant, ceea ce în opinia mea nu e OK.
  18. Am frecvent discuții cu oameni care au nevoie de site. Și la un moment dat apare discuția despre texte, imagini, social media, SEO, email marketing (newslettere) alte asemenea. Și de multe ori apare ca soluție magică „a, păi avem la noi în firmă o persoană care nu este experimentată în așa ceva, dar al cărei timp e puțin valoros pentru noi, că nu costă mult salariul ei lunar, așa că ea va produce textul”. Și văd situații în care criteriile sunt realmente barbare „E text de 500 de cuvinte? E! A evitat erorile mari de gramatică? Da! Păi cam astea au fost criteriile”. Și se aplică acest algoritm constant. Pentru imagini, dacă se merge pe partea legală, se cumpără stock photos, pentru texte se găsește cineva care să scrie, pentru social media și email marketing la fel, iar pentru SEO dacă ai minime cunoștințe ești suficient de bun („good enough”) pentru a livra. În opinia mea, logica e greșită. Da, poți avea pe cineva care să învețe să scrie, dar nu pe blogul oficial al companiei, experimentând. Și nu cu un nivel de calitate minim acceptat pe blog ca fiind foarte scăzut. Adică scrie 10 articole, lucrează mult la ele, și publică din ele doar pe cele 2 mai bine realizate. Apoi alte 10, și tot așa până ajungi să publici tot ce scrii, dar nu fă asta de la început. Și asta doar pentru situația în care nu ai pe cineva mai priceput în a scrie texte. Pozele, în opinia mea, ar trebui să fie făcute de un fotograf special pentru un business, sau, eventual, cu un telefon mobil, dar să fie poze reale, cu afacerea ta, nu copiate de pe Internet (chiar și cele legale de pe site-uri de imagini stock nu sunt OK). Iar pentru SEO poți face ușor greșeli dacă nu ai experiență și un bun simț critic. Încă ceva – aveam un profesor în facultate care ne-a spus că dacă ești angajator și plătești oamenilor un salariu mare ai un risc: poți avea angajați buni sau slabi, nu știi sigur. Dacă plătești însă un salariu mic, vei avea o garanție – sigur vei avea ca angajați doar oameni care nu sunt suficient de pregătiți sau motivați să caute ceva mai bun. Cam asta e și cu serviciile percepute ca generice. Ajungi să consideri că „SEO e la fel cu toți furnizorii” și să te uiți exclusiv după prețul cel mai mic. Dacă citiți cele 3 resurse de mai jos, o să vă fie poate mai clar ce tip de conținut să produci. Eu personal nu fac așa, când scriu, scriu pentru că am ceva de zis, și mă arde dacă nu scriu asta. Dar dacă aș scrie pentru un business, și am făcut asta în trecut, aș avea o abordare parțial diferită. Aș scrie atunci pentru calitate, nu pentru cantitate.

We Get Trained to Neither Share, Nor Produce, That Which Will Not Earn Amplification
If you’re a marketer, one of the best pieces of advice you can follow is to ask “Who will help amplify this?” before you produce any content. […]
I consume a large amount of content, yet amplify only a tiny fraction. I write a large number of titles and first paragraphs for potential blog posts that never see the light of day.
Sursa și mai multe »
As you earn links and build visitor loyalty, and increase your reputation and influence on the web, your SEO starts to get easier. Suddenly you put out a blog post, you hit publish, and wow, I’m already ranking on the first page. I publish a new product in my e-commerce shop, and wow, I’m already on page two, like all of a sudden, just by adding it to our products section.
Sursa și mai multe »
But in my opinion, the minimum bar today for modern SEO is a step higher, and that is as good as the best in the search results on the search results page. If you can’t consistently say, „We’re the best result that a searcher could find in the search results,” well then, guess what? You’re not going to have an opportunity to rank. It’s much, much harder to get into those top 10 positions, page 1, page 2 positions than it was in the past because there are so many ranking signals that so many of these websites have already built up over the last 5, 10, 15 years that you need to go above and beyond.
Sursa și mai multe »
Have you ever actually tried to create 10x content? It’s not easy, is it? Knowing how and where to start can often be the biggest obstacle you’ll face. In today’s Whiteboard Friday, Rand talks about how good, unique content is going to die, and how you can develop your own 10x content to help it along.
Sursa și mai multe »
De văzut și: How to write well? – Olivian.ro – by Olivian Breda.

Ca o concluzie, în opinia mea ideea că dacă faci un produs bun, un site bine realizat, cu grafică bună, asta înseamnă că vei avea vizitatori, e relativ greșită. Ar trebui pus accentul pe conținut de calitate și pe comunitate (blog, rețele sociale, newsletter), nu doar pe produs.

Thomas Hawk - Internet
Thomas Hawk – Internet, https://flic.kr/p/i1XGx
Olivian Breda (100 Posts)

Olivian Breda este Internet marketer din 2006, și lucrează în domeniu ca freelancer din 2009. Se ocupă de audituri de site-uri, atât pe partea de SEO (optimizare pentru motoarele de căutare), cât și legat de uzabilitate (experiența vizitatorilor pe site-uri). Face, de asemenea, implementări de site-uri pe platforma WordPress. Ca experiențe secundare, învață de multe lucruri, chiar dacă nu sunt în activitatea lui de bază – trimitere de newsletter-e, gestionare prezență pe rețele sociale, copywriting, organizare evenimente, training-uri. A urmat în liceu un profil informatic, o facultate de afaceri internaționale (ASE București) și un masterat în comunicare și relații publice (SNSPA București). Pe partea medicală a colaborat cu CisoDental.ro pentru realizarea site-ului și pentru promovare. Ulterior, pentru DeltaHospital.ro s-a ocupat de partea de SEO și uzabilitate.


Trimite comentariu

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.



©2019 Cine ești tu, doctore? Termeni și condiții | Politica de confidențialitate