Am diabet, ce e de făcut?

Zilele trecute, la un control de rutină, am descoperit că am glicemia mare. Medicul diabetolog mi-a explicat în detaliu ce înseamnă asta și ce am de făcut în continuare. O componentă importantă a tratamentului ar urma să fie modificarea stilului de viață. Pentru aceasta, m-a îndrumat să îmi fac o programare la una dintre asistentele medicale care se ocupă cu consilierea pacienților în vederea modificării stilului de viață al persoanei afectate de diabet. Am ales împreună care este perioada potrivită pentru aceasta vizită, mi-a făcut programarea și a completat într-un program o parte dintre detaliile relevante pentru suferința mea.
     M-am prezentat din timp la vizita programată. Asistenta a fost jovială și m-a bine dispus încă de la salut. A urmat o conversație amuzantă, în timpul în care eu, invitat fiind, aveam să mă „fac comod”. Părea să fie la curent cu situația mea, pentru că, atunci când a intrat în subiect, a demonstrat că citise cele scrise de medic. La început mi-a explicat că diabetul este o afecțiune cu care se poate coabita multă vreme fără problemă, atâta timp cât există o preocupare continuă de a trăi sănătos și de a ține anumite lucruri în parametrii normali. Apoi a intrat în cazul meu.
     – Doamna doctor a scris că nu există interesarea altor organe și nici patologii asociate cu diabetul la momentul actual. În cazul dv., este esențială atingerea unui obiectiv: menținerea glicemiei în parametri printr-o intervenție medicamentoasă și ajustarea unor aspecte care țin de stilul de viață. Seamănă ce vă spun eu acum cu ceea ce v-a spus doamna doctor?
     – Da, răspund eu.
     – Noi vom discuta aici în principal de ajustarea aspectelor care țin de stilul de viață. De acord? În principiu, persoanele care suferă de diabet trebuie să facă următoarele ajustări: scădere în greutate acolo unde este cazul, renunțare la fumat, practicarea de rutină a unor activități fizice și scăderea consumului de alcool. Haideți să vedem unde am avea noi nevoie de ajustări.
     – Păi, la cele 102 kilograme ale mele, probabil că aici ar fi ceva de făcut, de fumat – fumez doar patru-cinci țigări pe săptămână și asta mai mult de la prietenii pe care îi ajut astfel să trăiască mai sănătos, în ceea ce privește activitatea fizică sunt un sedentar convins, iar alcool arareori beau mai mult de două pahare de vin într-o zi, dar majoritatea zilelor nu consum nimic.
     – Sună destul de bine, se pare că nu avem de lucru chiar peste tot. Scopul întâlnirii noastre este să stabilim ceva important de modificat, dar în așa fel încât să nu vă fie prea greu să schimbați. În felul acesta, vom ameliora puțin tabloul general, iar dv. veți câștiga încredere că puteți prelua controlul. Dacă aveți încredere în dv., în cele din urmă chiar veți reuși să aveți controlul, iar diabetul va fi doar ca o altă ființă din viața dv. de care va trebui să vă îngrijiți mereu, dar o veți face cu convingere și plăcere. Cu ce credeți că am putea începe?
     – Păi cu kilogramele. Oricum mă deranjau și înainte să aflu de povestea asta cu diabetul.
     – Perfect, hai să vedem cum ne putem lupta cu ele și cum putem face tranziția la o alimentație mai potrivită coabitării cu diabetul. Spuneți-mi, cam ce mâncați într-o zi obișnuită?
     – Dimineața, de regulă, iau o cafea și fug la serviciu. Știți, eu mă scol cam greu dimineața. Pe drum, în mașină, mănânc ceva crănțănele sau biscuiți. Pe la 10, mi se face o foame de mor și mai iau un baton energizant sau niște biscuiți. Către prânz mănânc un sandwich, iar masa principală este pe la 6–7, când ajung acasă mort de foame. Atunci mănânc, ca tot românul: ciorbă, mâncare sau friptură la tigaie, o salată de murături… Înainte de culcare sau chiar noaptea uneori, mă trezesc și mai mănânc niște biscuiți și, eventual, o ciocolată.
     – Am înțeles. Știți, în diabet, consumul de dulciuri sau făinoase afectează destul de mult glicemia și pune organismul la eforturi deosebite. Poate că, pentru început, ar fi bine să ne uităm la consumul unor astfel de produse și să începem să îl scădem. Asta ne-ar putea ajuta și la controlul greutății, pe lângă cel al glicemiei. Cu ce credeți că ați putea începe?
     – Știu și eu? Poate cu ciocolata și cu biscuiții.
     – Pare o idee bună. Cum v-ați gândit să faceți?
     – Păi, dimineața voi lua un sandwich mai consistent cu ceva salam sau cașcaval și ceva legume. După prânz, aș putea încerca poate ceva fructe, iar după cină, să văd dacă pot răbda: mă culc mai devreme.
     – Pare a fi un plan bun: dimineața sandwich consistent în loc de biscuiți, după prânz ceva fructe, iar după cină abstinență de la biscuiți și culcat mai devreme. Gata biscuiți, batoane și gata ciocolata ca rutină zilnică. Dacă vă culcați ceva mai devreme, veți fi și mai odihnit a doua zi și, posibil, mai puțin stresat. Ce ar putea să ne zădărnicească planul?
     – Habar nu am… Nevastă-mea! Că ea cumpăra ciocolata și biscuiții.
     – Și ce puteți face în privința asta?
     – Să o rog să nu mai cumpere, că eu nu intru în magazin după biscuiți. Sper să mă înțeleagă și să mă ajute.
     – Ok! Haideți să lăsăm celelalte neatinse; nu puteți schimba prea multe lucruri deodată. Ne ocupăm să scoatem biscuiții, batoanele și ciocolata din alimentația zilnică. Vorbiți cu soția să vă ajute și să nu vă saboteze efortul acesta de voință. Ne vedem într-o lună? Vedem cum a mers, vă veți cântări din nou și îmi veți arăta cum a evoluat glicemia. Mai este ceva?
     – Nu, mulțumesc frumos. Ați fost mult mai drăguță decât mi-aș fi imaginat. Vă mulțumesc încă o dată.
     – Vă doresc o zi frumoasă în continuare și sănătate.
     Și așa am încheiat povestea biscuiților și a ciocolatei și am început o nouă pagină în jurnalul călătoriei mele către senectute.
Acest articol a fost publicat în numărul 50 (1404) al săptămânalului personalului medico-sanitar Viața Medicală în rubrica Examenul Oral.
Nicolae-Iordache Iordache (341 Posts)

Nicolae-Iordache IORDACHE este deopotrivă consultant, trainer și coach, vorbitor și autor. Absolvent al Facultății de Medicină din cadrul UMF “Carol Davila” din București în 1995, și-a completat studiile cu un program MBA oferit de Case Western Reserve University, Cleveland, Ohio, SUA & CEU Budapesta, absolvit în 2002. Nu a practicat medicina niciodată, însă pe întregul parcurs al carierei a fost foarte aproape de medici. Și-a început activitatea profesională la Service Civil International – România -, însă cea mai mare parte a carierei și-a desfășurat-o în diferite funcțiuni de management domestice și internaționale a două companii farmaceutice - Richter Gedeon și Novartis. A publicat cărțile Cine ești tu, doctore?, primul ghid românesc pentru construcția brandului de doctor publicat în 2013 împreună cu Olivian Breda, si RePrezintă!-De ce și cum să îmbrățișezi discursul schimbării în sănătate. Pe lângă acestea, el mai îngrijește și blogul www.cetd.ro, dedicat educației non-curriculare pentru medici.


Trimite comentariu