O clinică performantă din străinătate angajează foarte mulţi oameni, să zicem 50.000. În mod normal, ca director al unei astfel de instituţii, ţi-ar plăcea să nu-ţi prea lipsească angajaţii de la muncă pe motiv că sunt bolnavi, pentru că îţi generează pierderi. La un număr atât de mare, nu ţi-ar plăcea să le plătești asigurări, riscul fiind oarecum mai mic decât cel din populaţia generală, așa că decizi să îi asiguri tu. Adică le iei niște bani din salariu cu titlu de asigurări și dacă păţesc ceva îi tratezi pentru că ești clinică performantă.
Cum ar fi să lucrezi cu bucurie într-un spital performant, dar pe care să nu ţi-l poţi permite când necazul te prinde la înghesuială? Te pui pe măsurat. Cât ai cheltuit, pentru ce fel de afecţiuni, care sunt riscurile cele mai mari la care pacienţii sunt expuși (și, odată cu ei, și bugetul tău), cât te-a costat absenteismul… Și descoperi, de exemplu, că fumătorii te costă mult mai mult decât nefumătorii. Ce faci? Spui „las-o măi, că merge așa”? Îi taxezi mai mult pe fumători? Mai angajezi fumători? Descurajezi fumatul?
Și mai descoperi că obezitatea este următorul factor de risc. Ce faci? Spui „las-o măi, că merge așa”? Îi taxezi mai mult pe obezi? Mai angajezi obezi? Descurajezi obezitatea? Încurajezi un nou stil de viaţă? Ei bine, uite ce faci:
- Te pui mai întâi în slujba stării de bine și apoi în a îngriji starea de boală;
- Interzici fumatul în toate spaţiile închise și deschise ale clinicii;
- Angajezi exclusiv nefumători;
- Oferi stimulente financiare personalului care renunţă la fumat, slăbește, mănâncă mai bine și își administrează corect afecţiunile cronice;
- Creezi un institut al stării de bine pentru personal;
- Faci parteneriate cu Guvernul și comunitatea pentru a răspândi ideile despre starea de bine în afara organizaţiei;
- Elimini băuturile îndulcite și grăsimile trans din restaurante și din automatele din incinte;
- Oferi gratuit abonamente la săli de gimnastică, pentru menţinerea greutăţii.
Cele de mai sus sunt acţiunile întreprinse în scopul prezentat de Clinica Cleveland, așa cum au fost prezentate în cartea „The Cleveland Clinic Way”, scrisă de medicul Toby Cosgrove, fost președinte și CEO al clinicii menţionate. „Deși doctorii sunt în businessul de îngrijire a sănătăţii, ei își petrec majoritatea timpului îngrijind pacienţi care sunt oricum, dar nu sănătoși. Cum ar fi dacă, în loc să te străduiești în a-i face pe bolnavi bine, Cleveland Clinic se va concentra pe a-i menţine în primul rând sănătoși? Ce-ar fi dacă noi am prelua iniţiativa de a îndepărta America și profesia medicală de la îngrijirea bolnavilor către adevărata îngrijire a sănătăţii?” (Toby Cosgrove). Clinica a făcut economii demarând acest program.
Articol publicat în Viața Medicală din 29.03.2019
Partajează pe WhatsApp
Nicolae-Iordache IORDACHE este deopotrivă consultant, trainer și coach, vorbitor și autor. Absolvent al Facultății de Medicină din cadrul UMF “Carol Davila” din București în 1995, și-a completat studiile cu un program MBA oferit de Case Western Reserve University, Cleveland, Ohio, SUA & CEU Budapesta, absolvit în 2002. Nu a practicat medicina niciodată, însă pe întregul parcurs al carierei a fost foarte aproape de medici. Și-a început activitatea profesională la Service Civil International – România -, însă cea mai mare parte a carierei și-a desfășurat-o în diferite funcțiuni de management domestice și internaționale a două companii farmaceutice – Richter Gedeon și Novartis. A publicat cărțile Cine ești tu, doctore?, primul ghid românesc pentru construcția brandului de doctor publicat în 2013 împreună cu Olivian Breda, si RePrezintă!-De ce și cum să îmbrățișezi discursul schimbării în sănătate. Pe lângă acestea, el mai îngrijește și blogul www.cetd.ro, dedicat educației non-curriculare pentru medici.