DNA, oncologie și un vechi proverb chinezesc

Recentele descinderi ale DNA la unele spitale, companii farmaceutice și anumiți medici oncologi sunt de natură să pună pe jar lumea medicală: iar se vor găsi unii să pună (pe nedrept) toți medicii într-o mocirlă a dezonoarei. Este în măsura să genereze frici și emoții în sufletul oricărui medic care a avut cândva în viața lui o relație contractuală cu o companie farmaceutică sau altceva similar.

Ceea ce ieri era acceptat ca fiind normă, prin aceea că toata lumea proceda așa, astăzi poate lua forma unei încărcături de regrete și remușcări. Și să sperăm că se va limita aici și nu va trece în zona unor conflicte abrupte cu legea. Și cu statul care nu a făcut mai nimic ca să prevină situații critice în viața unor oameni dar care este în situația de a pune punct unor practici dubioase pe seama câtorva creând senzația de victime unui întregi comunități medicale.

Poate că unii își doresc acum să fi luat decizii mai înțelepte cândva în trecut. Dar nu mai pot da undo la ce-au făcut deja. Un proverb chinezesc spune că „cel mai bun moment ca să plantezi un copac este acum 20 de ani”. Poate că un set de valori solide înțelese, acceptate și aplicate ar fi putut ajuta medicii să navigheze mai ușor printre constrângeri, nevoi și tentații.

Dar tot acel proverb chinezesc continuă: „… însă al doilea cel mai bun moment este astăzi”. Așa cum mi-am obișnuit cititorii, preocuparea fiecăruia merită să fie ce poate face de acum încolo, cum poate învăța din aceste experiențe și cum poate naviga în continuare pentru a avea o carieră împlinită, abundența pe care în mod rezonabil și-o doresc și o merită și cum să evite tentațiile periculoase. Iată cinci întrebări la care cred că fiecare medic ar trebui să reflecteze:

  1. Al cui interes predomină atunci când tratez un pacient? Al lui, al meu sau al furnizorilor de produse și servicii, sau poate al CNAS, al șefului se secție, al colegilor, al studenților sau rezidenților… Cum se va concretiza în fapte decizia mea în această privință?
  2. Ce voi accepta și ce nu voi accepta (legal, etic și MORAL) din partea furnizorilor de soluții și servicii de sănătate?
  3. Ce sunt dispus să fac și ce nu sunt dispus să fac (din nou legal, etic și moral) pentru cele de mai sus?
  4. Când accept și când refuz să vorbesc în numele unui furnizor? Și legat de asta: al cui interes primează: al lui sau al publicului? Pentru mai fină înțelegere a acestui subiect citește Re-Prezinta! – De ce și cum să îmbrățișezi discursul schimbării în sănătate.
  5. Dacă accept să vorbesc în numele unui furnizor cum arată „interesele” pe care le voi promova? De exemplu vorbesc despre suplimente fără nicio dovadă de eficacitate clinică sau doar despre produse cu un anume nivel de cercetare/ experiență în spate. Care sunt rigorile mele in privința subiectelor alese? Vorbesc doar despre lucruri în care cred cu tărie
Nicolae-Iordache Iordache (462 Posts)

Nicolae-Iordache IORDACHE este deopotrivă consultant, trainer și coach, vorbitor și autor. Absolvent al Facultății de Medicină din cadrul UMF “Carol Davila” din București în 1995, și-a completat studiile cu un program MBA oferit de Case Western Reserve University, Cleveland, Ohio, SUA & CEU Budapesta, absolvit în 2002. Nu a practicat medicina niciodată, însă pe întregul parcurs al carierei a fost foarte aproape de medici. Și-a început activitatea profesională la Service Civil International – România -, însă cea mai mare parte a carierei și-a desfășurat-o în diferite funcțiuni de management domestice și internaționale a două companii farmaceutice - Richter Gedeon și Novartis. A publicat cărțile Cine ești tu, doctore?, primul ghid românesc pentru construcția brandului de doctor publicat în 2013 împreună cu Olivian Breda, si RePrezintă!-De ce și cum să îmbrățișezi discursul schimbării în sănătate. Pe lângă acestea, el mai îngrijește și blogul www.cetd.ro, dedicat educației non-curriculare pentru medici.


Partajează pe WhatsApp

Lasă un comentariu