Poate singurul lucru de invatat din tragedia din Muntenegru

NU doar pentru doctori!

Imi exprim regretul pentru tragedia petrecuta in Muntenegru zilele trecute. Candva, am fost si eu pe acolo si am fost impresionat de puterea (si ingineria) de a fi construit acele drumuri „agatate” in stanca. Ma uitam de pe cate un viaduct si vedeam rauri cristaline la zeci de metri in abis. Trebuie sa fi fost groaznic sa fii in acel autocar. Ma intreb insa daca este ceva de invatat de aici.

Iata ce declara zilele trecute un supravietuitor care a avut norocul sa fi fost aruncat din autobuz in timp ce se pravalea catre albia raului: Soferul a incercat sa depaseasca la intrarea intr-un viaduct, accelerand. Am inceput sa strigam la el sa incetineasca. A accelarat, a incercat sa evite masina din fata si a sarit peste parapet. Limita de viteza a fost de 50 km/h, iar el avea undeva pe la 90 km/h. Nu ne grabeam, aveam timp sa ajungem.”

Nu incerc sa judec pe nimeni mai ales ca nu am fost acolo. Incerc doar sa pledez pentru o cauza care ar putea salva viata cititorilor mei poate candva.

Revin cu o poveste personala. Ma intorceam de la scufundari in Tailanda. Eram circa zece scafandri intr-un microbuz vechi, de toata mila. Soferul era un pusti pe la 25 de ani (dupa cat puteam eu aprecia). Hidosenia in care ne aflam depasea tot ce prindea. Treceam de pe o banda pe alta dupa cum il inspira pe Mad Max al nostru. Care, din cand in cand mai vorbea si la telefon. Pe cei ce cred ca noi conducem haotic in Romania ii invit sa mearga pe o autostrada din Tailanda. Mai intai am intrebat pe ceilalti turisti daca se simt confortabil cu acest stil de condus si mi-au confimat ca nu. Apoi am vorbit cu soferul care a redus viteza pentru… circa 30 de secunde. Apoi am sunat la clubul de SCUBA caruia i-am platit si i-am spus ca „semnand pentru clubul lor mi-am asumat riscul sa mor mancat de rechini dar nu si pe cel de a fi omorat pe o autostrada tailandeza de un pusti lipsit de constiinta. Si i-am mai spus ca daca nu are de gand sa conduca prudent ii voi cere sa ma lase sa cobor imediat”. In doar zece secunde pustiul a fost sunat si totul s-a domolit brusc! Acelasi lucru l-am mai facut candva si in Romania. Nu am de unde sti daca s-ar fi terminat prost fara interventia mea. Dar am ales sa nu devin subiect de stiri fara voia mea.

Poate ca, in dezastrul din Muntenegru, singura depasire a soferului din ziua aceea a fost si fatala. Dar, de cele mai mult ori, lucrurile nu se intampla in izolare, poate ca existau semne care puteau indica faptul ca soferul nu se simte bine sau are o alta agenda decat siguranta pasagerilor lui.

Este doar un exemplu. Va provoc insa sa va ganditi la situatiile in care vedeti pericolul plutind in aer si nu faceti nimic, asteptati doar doar aveti noroc si nu se intampla. Si va invit sa luati atitudine.

Cum ar fi, de exemplu, sa cereti soferului de taxi sa scoata centurile de siguranta de sub husa banchetei din spate (jumatate din taxiurile din Bucuresti nu le au pregatite!). Sau sa il rugati sa nu vorbeasca la telefon cat timp va conduce pe dumneavoastra. Iar daca nu se conformeaza sa sunati la companie si sa reclamati situatia. Si, oricum, sa nu continuati.

Viata este un cadou pe care l-am primit odata cu responsabilitatea de a avea grija de ea (dupa 2-3 ani). Ce-i drept, nu am primit si instructiunile de utilizare a acestui cadou.

Nicolae-Iordache Iordache (346 Posts)

Nicolae-Iordache IORDACHE este deopotrivă consultant, trainer și coach, vorbitor și autor. Absolvent al Facultății de Medicină din cadrul UMF “Carol Davila” din București în 1995, și-a completat studiile cu un program MBA oferit de Case Western Reserve University, Cleveland, Ohio, SUA & CEU Budapesta, absolvit în 2002. Nu a practicat medicina niciodată, însă pe întregul parcurs al carierei a fost foarte aproape de medici. Și-a început activitatea profesională la Service Civil International – România -, însă cea mai mare parte a carierei și-a desfășurat-o în diferite funcțiuni de management domestice și internaționale a două companii farmaceutice - Richter Gedeon și Novartis. A publicat cărțile Cine ești tu, doctore?, primul ghid românesc pentru construcția brandului de doctor publicat în 2013 împreună cu Olivian Breda, si RePrezintă!-De ce și cum să îmbrățișezi discursul schimbării în sănătate. Pe lângă acestea, el mai îngrijește și blogul www.cetd.ro, dedicat educației non-curriculare pentru medici.


Trimite comentariu