Persuasiunea infirmierului Csobi

In urma cu zece zile am fost in Spitalul Municipal „Dr. GHE. Marinescu” din Tarnaveni. A fost o experienta speciala Csobipentru ca am intalnit oameni deosebiti despre care am mai vorbit pe acest blog.

Ceea ce vreau sa mentionez aici este felul in care noi am ajuns sa ne prezentam cartea medicilor din acest spital si sa ne fie expuse cateva dintre realizarile acestui spital.

Maria Szerac de la Houston NPA discuta cu o prietena si aceasta i-a prezentat la randu-i pe prietenul ei Csobi. El a povestit ca lucreaza ca infirmier (in curs de a deveni asistent) la spitalul mentionat mai sus in sectia de psihiatrie. Apoi a prezentat cu pasiune ceea ce face acolo el, impreuna cu colegii lui de pe sectie, indiferent de studii. Apoi Maria i-a povestit despre cartea “Cine esti tu, doctore?”, ce facem noi si cum ne promovam ideile.

Imediat au cazut de acord ca merita ca noi sa cunoastem mai indeaproape oamenii si realizarile spitalului si deopotriva merita sa informa corpul medical despre oportunitatile pe care cartea noastra le deschide.

A ramas ca Csobi sa aranjeze “marea” intalnire. Si asa s-a si intamplat. A mers la director, i-a prezentat, i-a aratat cartea si ne-am intalnit. In cadrul prezentarii noastre domnul director/doctor Szasz Ioan a facut si o recenzie-radiografie a cartii noastre bine studiata.

Acum nu pot decat sa ma gandesc la urmatorul lucru: Care sunt sansele ca intr-un spital din Romania un infirmier sa apuce macar sa vorbeasca cu directorul spitalului? Dar ca apoi sa-l convinga sa aduca in spital la raportul de garda niste oameni despre care acesta cu siguranta nu auzise, sa-l faca sa se expuna in felul acesta intregului colectiv de medici si, culmea, sa-l puna si la treaba, adica sa citeasca, sa conspecteze si sa faca recenzia amintita mai sus?

Felicitari infirmierului Csobi (Belenyesi Csaba) pentru ca s-a expus la randul lui, pentru ca a vorbit cu medicii care ne-au aratat cu mandrie realizarile lor si pentru ca a fost gazda noastra de incredere.

Insa in aceeasi masura merita felicitari si directorul spitalului. Pentru deschiderea de a vorbi cu subordonatii lui indiferent de rang, pentru deschiderea de a asculta ideile altora si pentru dorinta de a incuraja creativiatea si ideile oamenilor care lucreaza in spital.

Nu este doar un caz singular. Am vorbit si cu o moasa care organizeaza “propria” scoala a mamicii in cadrul spitalului. Si am prezentat mai devreme ergoterapia din sectia de psihiatrie.

Concluzia: a da curaj oamenilor sa isi expuna ideile si sa munceasca cu pasiune pentru implinirea lor poate produce mici minuni chiar si in spitale publice din Romania. Cine mai incearca?

Nicolae-Iordache Iordache (462 Posts)

Nicolae-Iordache IORDACHE este deopotrivă consultant, trainer și coach, vorbitor și autor. Absolvent al Facultății de Medicină din cadrul UMF “Carol Davila” din București în 1995, și-a completat studiile cu un program MBA oferit de Case Western Reserve University, Cleveland, Ohio, SUA & CEU Budapesta, absolvit în 2002. Nu a practicat medicina niciodată, însă pe întregul parcurs al carierei a fost foarte aproape de medici. Și-a început activitatea profesională la Service Civil International – România -, însă cea mai mare parte a carierei și-a desfășurat-o în diferite funcțiuni de management domestice și internaționale a două companii farmaceutice - Richter Gedeon și Novartis. A publicat cărțile Cine ești tu, doctore?, primul ghid românesc pentru construcția brandului de doctor publicat în 2013 împreună cu Olivian Breda, si RePrezintă!-De ce și cum să îmbrățișezi discursul schimbării în sănătate. Pe lângă acestea, el mai îngrijește și blogul www.cetd.ro, dedicat educației non-curriculare pentru medici.


Partajează pe WhatsApp

2 comentarii la „Persuasiunea infirmierului Csobi”

  1. Buna ziua,ma bucur pt. infirmierul respectiv,nu i-am retinut numele,imi pare rau…dar as dori sa va povestesc si ,,reversul medaliei,,adica in urma cu vreo 2 luni am avut niste probleme destul de grave de sanatate,si in momentul cand am mers la,,as. SEFA,,sa-i dau medicalele la vizat .s-a comportat ft. urat,adica a inceput sa ,,urle,,la mine,desi i-am aratat si iesirea din spital,si RMN…..a zis ca nu o intereseaza…ba chiar,a ridicat ft. tare tonul la mine si mi-a zis,,nesimtita,,aceasta discutie avand in holul central al spitalului,de fata cu pacienti,personal medical si apartinatori,,SEFA,,nu a avut nici o retinere,sa mi vorbesca urat,si asta se intampla de ani de zile….mi-a replicat faptul ca de ce imi permit sa vb.eu asa cu ea,,ca eu nu am nivelul ei….EU am zis,,asa este,eu nu am studiile d-voastra,dar sunt si eu,,om,,si vreau sa fiu tratata,asa ,nu ca un animal,si am intrebat-o de ce,mi-a zis,,nesimtita si nu am primit nici un raspuns…asadar ,din pacate ,noi infirmierele,suntem tratate,de ft. multi ,ca fiind niste fiinte inferoiare,care nu au dreptul,nici macar la o exprimare libera….

    Răspunde
    • Imi pare rau sa aud ca vi s-a intamplat asa ceva. O alta hiba a spitalelor romanesti este aceea ca tolereaza asistente sefe – Dumnezei. Uneori si sefii de sectie le stiu de frica. Este la fel de anormal ca multe altele care se intampla prin spitale. Ar trebui ca fiecare om care lucreaza acolo sa poata sa isi faca cu demnitate jobul. Ati facut bine ca v-ati spus parerea. Nu pot sa interpretez si altele pentru ca ar trebui sa stiu mai bine contextul. Nu vreau sa va imping sa faceti ceva care sa va faca sa regretati ulterior. Cred totusi ca merita sa vedeti acesti oameni asa cum sunt ei: mici. Si sa va purtati in continuare dupa standardele proprii.

      Răspunde

Lasă un comentariu